Acum la mijloc de ianuarie se petrec 162 de ierni de când Mihai Eminescu a căzut ca o lacrima a lui Dumnezeu pe solul nostru românesc. De atunci până astăzi s-au scris biblioteci întregi despre el. Se pare că orice cuvânt în plus este de prisos.
Şi totuşi…
În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Puţini ştiu că talentata actriţă Draga Olteanu Matei are ca pasiune arta culinară, şi mai puţini au avut marele noroc să guste din minunăţiile pe care le găteşte. Multe dintre reţetele sale sunt culese în timpul turneelor de prin Europa sau de pe la noi şi experimentate în bucătaria proprie.
Audiobook-ul „Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul” cuprinde 22 de reţete, unele în versuri, altele în proză, scrise şi povestite de doamna Draga Olteanu Matei. Micul tratat pentru pârjoală ne învaţă care este diferenţa între chiftea şi parjoală, Uha, celebra ciorbă de peşte rusească, ne este servită împreună cu reportajul în versuri al unei călătorii cu peripeţii, prilejuită de o prezentare de filme în Uniunea Sovietică, Plăcinta de pipote ne stârneşte poftă şi curiozitate, iar la final, o surpriză: trei reţete trimise într-o scrisoare de către Aglae Drogli, sora cea mare a lui Mihai Eminescu, Harietei, sora cea mică.
Drept exemplificare, puteţi asculta o variantă originală pentru mititei – şi nu ezitaţi să o puneţi în aplicare:
Luni, 30 iunie 2008, la ora 18:00, la Grupul pentru Dialog Social are loc o dezbatere în jurul volumului „Cartea Foametei„, de Larisa Turea, apărută recent la Editura Curtea Veche.
Rodul unei munci de documentare de mai bine de 14 ani în satele Basarabiei şi în arhivele partidului comunist din Moldova ex-sovietică, cartea reprezintă cea mai amplă, completă şi teribilă dare de seamă asupra ocupaţiei sovietice şi a îngenunchierii prin foamete a românilor din Basarabia în anii 1946-1947.
Vor fi prezenţi la dezbatere: Larisa Turea (autor), Luana Schidu (editor, redactor al cărţii), Ion Lazu (scriitor originar din Basarabia), Vasile Ernu (scriitor, editor, originar din Basarabia), Hildegard Buncakova (diplomat la Centrul Cultural Slovac), Ovidiu Simonca (redactor şef adjunct la Observatorul Cultural), Zoltan Rostas (sociolog), Doina Jela (editor Curtea Veche), Micaela Ghiţescu (revista Memoria), Teodora Stanciu (Radio România Cultural), Ciprian Macesaru (revista Şapte Seri).
Miercuri, 5 martie 2008, ora 18:00, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu lansează volumul „Eminescu. Negocierea unei imagini” de Iulian Costache.
Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi ambasadorul Romaniei la UNESCO, sosit în ţară de la Paris pentru câteva zile, propune o discuţie despre negocierea noii Istorii a literaturii române – cazul Eminescu, plecând de la „Eminescu. Negocierea unei imagini„, cartea scrisă de Iulian Costache. Lumea culturală românească aşteaptă cu emoţie apariţia anunţată pentru acest an a „Istoriei critice a literaturii române”, a lui Nicolae Manolescu, a cărei publicare a început în 1990 cu volumul I, după care autorul a renunţat la ideea editării volumelor succesive, asumând pariul publicării integrale a acestei istorii. Însumând circa 2.500 de pagini, „Istoria” lui Nicolae Manolescu este comparabilă cu cea a lui G. Călinescu, toată lumea aşteptând o nouă aşezare a valorilor literare şi o nouă hartă a patrimoniului cultural românesc.
Acum câţiva ani, în timpul unor cursuri universitare pe care le urmam, s-a desfăşurat, pe parcursul câtorva seminarii, o foarte interesantă discuţie despre ceea ce s-a numit „Cazul Eminescu”. Era vorba despre numărul 265 al revistei „Dilema” (27 februarie – 5 martie 1998), în care se publicaseră câteva articole despre marele scriitor, ce stârniseră o teribilă agitaţie în lumea literară românească. Ideile pe care le susţineau autorii articolelor erau într-o extremă neconcordanţă cu ceea ce învăţasem „la şcoală” despre poetul-nepereche şi trebuie să recunosc faptul că am reacţionat, la o primă lectură, destul de rezervat. Ulterior, recitind şi discutând atent argumentele, am reusit să înţeleg motivele pentru care, oameni de litere mai mult sau mai puţin cunoscuţi au ales să-şi lege numele de un astfel de act „defăimător”. O să încep prin a prezenta câteva concluzii (paradoxal aşezate la început, dar îmi par necesare), cel puţin aşa cum am reuşit eu să mi le lămuresc atunci; urmează apoi pasaje din „infamul docoment”, pe care le-am găsit grăitoare pentru subiectul în cauză.
Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 mai 2022, mărcile poștale ale unei tematici filatelice înscrisă ca premieră națională sub titlul „Pictori ai bancnotelor românești”.
Încarc...
Puţini ştiu că talentata actriţă Draga Olteanu Matei are ca pasiune arta culinară, şi mai puţini au avut marele noroc să guste din minunăţiile pe care le găteşte. Multe dintre reţetele sale sunt culese în timpul turneelor de prin Europa sau de pe la noi şi experimentate în bucătaria proprie.
