20 mai 2022

Pictori ai bancnotelor românești

Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 mai 2022, mărcile poștale ale unei tematici filatelice înscrisă ca premieră națională sub titlul „Pictori ai bancnotelor românești”.

Imaginile ilustrează concepțiile și modalitățile artistice de ilustrare a mesajului fiduciar pe care Banca Națională a României dorea să-l transmită populației prin intermediul bancnotelor ce se programau a fi emise în perioada anilor 1929-1947.

Emisiunea este alcătuită din 6 timbre, 6 minicoli, 2 plicuri „prima zi” și o mapă filatelică specială.

Începând cu deceniul al treilea al secolului XX, conducerea Băncii Naționale a României se preocupă consecvent pentru extinderea modernizării dotării tehnice aferente imprimării biletelor de bancă, care să realizeze reproducerea policromă a imaginilor acestora. În același timp, Banca Națională a României, în paralel cu folosirea mijloacelor de securizare a tiparului, acceptă o libertate de exprimare artistică a mesajului fiduciar pe care instituția dorea să-l transmită populației. Drept urmare, iconografia biletelor de bancă începe să reflecte abordarea reprezentărilor legate de cultură, tradiții și civilizație autohtonă.

Desenele proiectelor de bancnote reproduse pe mărcile poștale ale emisiunii „Pictori ai bancnotelor românești” aparțin artiștilor Nicolae Grigorescu, Ary Murnu, Gheorghe Chirovici, Alexandru Brătescu-Voinești (fiul scriitorului cu același nume) și Șerban Zainea.

Nicolae Grigorescu (1838-1907), un mare maestru al penelului românesc, a ilustrat în picturile sale rezultatul simbiozei dintre realismul Școlii de la Barbizon, impresionism și simbolism. Este primul artist plastic ale cărui merite sunt răsplătite cu titlul de membru de onoare al Academiei Române.

Prezent la Paris (1861), la Școala de Belle Arte îl are printre colegi pe Pierre August Renoir. Mai apoi își desăvârșește educația artistică alături de pictorii de la Barbizon. Este primul pictor reporter de front al României în timpul Războiului de Independență (1877-1878) alături de primul fotoreporter de front, Carol Popp de Szathmári. Despre abordarea subiectelor picturilor lui Grigorescu, scriitorul Alexandru Vlahuță vorbește definitoriu: „Nu știu dacă mai e pe lume vreo țară al cărui pitoresc să se oglindescă așa de limpede și de puternic în opera unui artist…”.

Imaginea mărcii poștale cu valoarea nominală de 2,70 Lei redă optimist și romantic „țărăncuțele” pictorului național, la culesul roadelor bogatelor livezi argeșene. Aranjamentul grafic aparține desenatorului Ary Murnu.

Gheorghe Chirovici (1883-1968), pictor, desenator și realizator de fresce religioase. A avut o scurtă ucenicie pe lângă pictori italieni de biserici, alegându-și singur drumul artistic după ce renunță la studiile începute la Școala de Belle Arte din București. În creațiile sale a fost vizibil influențat de stilul lui Nicolae Grigorescu, abordând în mod special spiritualitatea religioasă a țăranului român. A cunoscut un mare succes la publicul vremii, un public tradiționalist. Printre cumpărătorii operelor sale s-a aflat și Casa Regală a României. A fost un important reprezentant al artei afișului în România. S-a remarcat, de asemenea, în proiecte de amenajări de spații publice, scenografie de teatru și operă. Este cunoscut, de asemenea, ca machetator de mărci poștale și bancnote.

În lumea mărcilor poștale Gh. Chirovici este prezent cu două emisiuni: „50 de ani de independență” și „Poșta Aeriană” (1931).

Imaginea mărcilor poștale cu valoarea nominală de 3,50 Lei reproduce macheta unei bancnote în care desenul ilustrează aspecte ale muncii câmpului și ale strângerii roadelor pământului în condițiile unei agriculturii rudimentare.

Șerban Zainea (1907-1990), absolvent al Școlii de Belle Arte din București, l-a avut ca profesor pe Camil Ressu. A devenit cunoscut publicului cu ocazia primei expoziții personale din anul 1928 de la Salonul Oficial de Grafică. În anul 1934 pleacă în Italia unde devine cursant al Academiei de Belle Arte din Florența. Revenit în țară în 1936, după angajarea la Fabrica de Timbre, este trimis pentru specializare la Viena pentru domeniul desenului și gravurii.

Timp de aproape trei decenii, începând din 1940 a lucrat în cadrul Băncii Naționale a României, ocupându-se în principal de proiectele bancnotelor și timbrelor. Dintre realizările sale de excepție merită prezentată prima emisiune de mărci poștale românești realizată în tehnica gravurii (intaglio sau taille-douce), pusă în circulație în anul 1955 cu tematica „Aniversări culturale”. Marca poștală cu portretul lui Schiller a fost considerată de revista germană „Die Sammler Lupe” ca una din cele mai frumoase mărci poștale. De-a lungul activității sale a realizat peste 100 de machete de mărci poștale dintre care 20 de imagini au fost realizate prin gravură manuală.

Imaginea proiectului bancnotei prezentate pe marca poștală cu valoarea nominală de 3,80 Lei prezintă alegoric domeniul muncii câmpului într-o compoziție în care femeia tânără, mama cu copilul sunt redate simetric în ansamblul compoziției împreună cu doi bărbați echipați cu unelte specifice muncii ogoarelor. În mod voit, desenatorul scoate în evidență și frumusețea costumelor naționale.

Ary Murnu Gheorghiades (1881-1971), cunoscut mai ales sub numele de Ary Murnu, pictor și grafician, a fost tatăl sculptorului Ion Lucian Murnu și fratele mai mic al scriitorului și istoricului George Murnu (membru al Academiei Române). A făcut studiile gimnaziale și liceale la Budapesta, după care s-a înscris la Kunstakademie din München. A studiat apoi între 1902-1904 artele frumoase la Iași și la București.

A fost cunoscută pasiunea lui Ary Murnu pentru scrierile poetului Mihai Eminescu, materializată prin ilustrarea mai multor poezii („Luceafărul”, „Călin”, „Făt-Frumos din tei”, „Pe lângă plopii fără soț” etc.).

Artistul a mai realizat picturi peisagistice, caricaturi și ilustrații pentru cărțile unor cunoscuți autori: Cezar Petrescu, Mihail Sebastian, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță și care s-au bucurat de frumoase aprecieri în cadrul Expozițiilor personale.

Cu Banca Națională a României a avut numeroase colaborări, atât prin prezentarea de proiecte proprii cât și prin executarea machetelor grafice care însumau detalii ale picturilor lui Nicolae Grigorescu.

Mărcile poștale cu valorile nominale de 4,50 Lei și 10,50 Lei prezintă o alegorie în care agricultura și industria se regăsesc ca teme ale economiei epocii, respectiv portretele de luptă ale marilor domnitori Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Alexandru Brătescu-Voinești (1897-1995), pictor și grafician, a fost fiul scriitorului cunoscut sub același nume. A urmat la Paris studii de pictură între anii 1921-1926. Este cunoscut ca un talentat ilustrator de carte. Din păcate nu se cunosc amănunte privind biografia acestuia. A realizat ilustrații de carte și pictură murală și este cunoscut ca autorul mai multor proiecte de mărci poștale și bancnote. Colaborarea cu filatelia se regăsește în machetarea a două emisiuni de mărci poștale: „Plante industriale” (1955) și „Luna Pădurii” (1956).

Imaginea mărcii poștale cu valoarea nominală de 10 Lei reproduce macheta pictorului din care respiră atmosfera idilică ale arealelor pastorale regăsită în frumusețea pășunilor montane.