Giulia lansează single-ul şi videoclipul „Ne vedem noi”, povestea în care muzica se îmbină cu dansul printr-o coregrafie cu influenţe de dans contemporan. Piesa a fost produsă în studiourile HaHaHa Production şi este compusă de către Şerban Cazan, Smiley, Giulia, Sore şi Florin Boka. Vioara care dă un vibe inedit piesei îi aparţine Alinei Horez (Muse Quartet). Povestea îi aparţine lui San, regizorul videoclipului, iar din echipa de creaţie mai fac parte Amir Doboş (styling), Florin Noje (hairstyle) şi Andra Manea (make-up). Noul videoclip o aduce pe Giulia într-o coregrafie spectaculoasă, alături de Cristian Chis Bruce.
Ecranizare a îndrăgitului roman omonim semnat de W. Bruce Cameron, „Câinele, adevăratul meu prieten” („A Dog’s Purpose”) prezintă destinul unui devotat patruped care îşi descopră menirea prin prisma stăpânilor săi, pe care îi învaţă să radă şi să iubească. „Câinele, adevăratul meu prieten”, în regia lui Lasse Hallström, apare în premieră pe marile ecrane din 27 ianuarie 2017. Redată din perspectiva celui mai simpatic căţel prin vocea lui Josh Gad, povestea de familie îi mai reuneşte în distribuţie pe actorii Britt Robertson, KJ Apa, John Ortiz, Juliet Rylance, Luke Kirby, Peggy Lipton, Pooch Hall şi Dennis Quaid.
Scris şi regizat de Damien Chazelle, „La La Land” urmăreşte povestea Miei (interpretată de Emma Stone), o actriţă aspirantă, şi a lui Sebastian (interpretat de Ryan Gosling), un muzician îndrăgostit de jazz, care se zbat să atingă succesul într-un oraş în care prea multe vise şi inimi sunt frânte zi de zi. Plasat în Los Angeles-ul zilelor noastre, printre decoruri cuceritoare şi momente muzicale fascinante, filmul surprinde bucuriile, dar şi dezamăgirile cotidiene a doi tineri în încercarea lor de a-şi îndeplini visele. Cu siguranţă unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, care se bucură deja de şapte nominalizări la Globurile de Aur şi se poziţionează astfel ca unii dintre marii favoriţi la Oscaruri, „La La Land” aduce o poveste de dragoste emoţionantă cu ritm şi muzică, în premieră, din 23 decembrie 2016, în cinematografele din toată ţara.
Zița, tânără și, cum sunt îndeobște româncele noastre, foarte vioaie, a evoluat energic. Stimulată de ambițiile intelectuale ale lui Rică, ea a pătruns, prin Alecsandri și Bolintineanu, până la câteva romane franceze. Copiii și mai ales copilele lor n-au mai cunoscut decât literatură străină. Fetele chiar au suferit probabil, în delicatețea lor, pe urma „luptei pentru limba românească”, dusă acum douăzeci de ani cu un neuitat brio patriotic, și s-au închis desigur cu atât mai îndărătnic în admirația lor gingașă, pentru Bernstein-Bataille și Prevost-Bourget. Iar nepoții participă adesea activ la producția literară română, chiar când sunt fii și fiice de oameni cu stare; sau cel puțin cunosc, urmăresc și încurajează cum pot literatura românească produsă de vreo două decenii încoace. Totuși, lecturile lor favorite și inspiratoare sunt Henri de Regnier, Samain, Verhaeren, Rachilde – în scurt: catalogul de la „Mercure de France”. La care se adaogă pentru cei cu gustul grav și puternice trebuințe de idei: Barbusse și Romain Rolland. Acum în urmă de tot suntem, se-nțelege, expresioniști.
Astfel mi se arată publicul nostru literar de azi, considerat în elementele lui cele mai energice și hotărâtoare. În așa situație, Caragiale s-a învechit grozav, disproporționat față de timpul în care a trăit și a scris. Dar de învechirea operei sale publicul nu-i singur vinovat.
Primul număr din anul V al revistei de cultură „Constelaţii diamantine” a apărut recent. Şi acesta este inclus în Biblioteca Citatepedia.
Desigur, numărul din ianuarie este dedicat în mare parte poetului naţional Mihai Eminescu, poeziei în general, dar şi alte materiale îşi găsesc locul. Chiar şi ilustraţiile includ creaţii artistice referitoare la Eminescu, dar artistul acestei ediţii este pictorul francez Hubert Robert.
Noaptea Literaturii Europene revine la București miercuri, 29 mai 2013 – prima zi a Salonului Internațional de Carte Bookfest 2013 – cu un traseu inedit. 13 parteneri – institute culturale şi ambasade – îi invită pe iubitorii de literatură în 13 spații atipice, unde vor avea șansa de a se întâlni cu textele unor autori europeni clasici și contemporani. Fragmentele vor fi citite de actori, autori, jurnalişti şi alte personalităţi publice.