Autoarea acestui volum este o „recidivistă” într-ale scrisului, având deja publicate trei volume în afara celui pe care-l prezentăm aici, primul apărând în anul 1986, la Editura „Albatros” („Aminteşte-ţi de o primăvară timpurie”). Au urmat „Cugetări” (Craiova, Ed. „Sitech”, 1995) şi romanul istoric „Moştenitorul” (Craiova, Ed. „Sitech”, 2004).

Cele 582 de cugetări şi reflecţii din volumul cu acelaşi titlu sunt grupate în 54 de titluri tematice, ordonate alfabetic: „Adevăr şi minciună”, „Bine şi rău”, „Calităţi şi defecte” etc. Sunt multe cugetările şi reflecţiile doamnei Cozian care mi-au atras atenţia, inclusiv prin faptul că unele dintre ele sunt asemănătoare, cel puţin ca subiect, cu ale mele. Voi da doar câteva exemple, întrucât o exegeză comparativă ar necesita un spaţiu mult prea mare.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Marian Pătraşcu in Aforisme, Cărţi, Impresii despre cărţi
Comenteaza! »

Annette Bening este nominalizată la Premiile Academiei pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, după ce în 16 ianuarie 2011 a primit Globul de Aur pentru cea mai bună actriţă de comedie, pentru rolul din „Copiii sunt bine-mersi” („The Kids Are All Right”). Nominalizată pentru a patra oară la Oscar, actriţa joacă aici rolul lui Nic, o mamă raţională, echilibrată, inteligentă, o doctoriţă care încearcă să îşi crească cei doi copii-adolescenţi cât mai corect, împreună cu Jules (interpretată de Julianne Moore), alături de care şi-a întemeiat o famile cu ajutorul unui donator de spermă. Regizat de Lisa Cholodenko, ea însăşi parte a unui cuplu format din două mame, în viaţa reală, lungmetrajul a primit patru nominalizări la Oscar, a câştigat recent Globul de Aur pentru cel mai bun film de comedie şi a fost revelaţia festivalului Sundance 2011 – cel mai apreciat festival internaţional de film independent.

„Copiii sunt bine-mersi” („The Kids Are All Right”) va rula în cinematografele din România din 11 februarie 2011, distribuit de Independenţa Film. În prima săptămâna de difuzare, 11-17 februarie, filmul va rula în trei oraşe: Bucureşti (la Hollywood Multiplex, Cinema Studio, CinemaCity Cotroceni, CinemaCity Sun Plaza şi Movieplex), Cluj (CinemaCity) şi Arad (CinemaCity).

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Dragoste, Umor, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Universal Channel va fi difuza în premieră în România, în fiecare luni, de la ora 22:00, începând din 29 noiembrie 2010, un nou serial poliţist. Acesta se numește „Scindat” („Shattered”) și este un thriller/dramă ce îl are ca protagonist principal pe detectivul Ben Sullivan (interpretat de Callum Keith Rennie), de la secția de Omucideri, care este ajutat de noua lui parteneră Amy Linch (interpretată de Camille Sullivan) în soluționarea a diferite cazuri de crimă din Vancouver. Inteligența și forța protagonsitului principal, cărora li se adaugă atmosfera și misterul cu totul demne de un film noir, sunt ingrediente ce intră în formula oricărui serial polițist de calitate.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Răzvan Sebeş in Seriale, Ştiri
Comenteaza! »

Site-ul Citatepedia a fost invitat de Institutul Cultural Român din Viena să participe, printr-un reprezentant, la sesiunea de comunicare „Info via Infosphere”, din cadrul Anului European al Dialogului Intercultural, ceea ce ne onorează. L-am desemnat pe aforistul şi dramaturgul Valeriu Butulescu, cel mai bine reprezentat pe Citatepedia şi un promotor al proiectului. Întâlnirea a avut loc pe 26 septembrie 2008 la Literaturhaus, în Viena.

Odată revenit în România, Valeriu Butulescu ne-a acordat un interviu despre această participare, pe care îl prezentăm în continuare.

4 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Interviuri, Noutăţi despre site, Ştiri
5 comentarii »

Iată câteva fragmente din romanul „Război şi pace” de L.N. Tolstoi, tradus în româneşte de Ion Frunzetti şi N. Parocescu. Secvenţele selectate alcătuiesc un portret interesant al împăratului Napoleon Bonaparte (15 august 1769 – 5 mai 1821), privit mai mult ca învins al Rusiei decât cuceritor al lumii. Fără a oferi o rezolvare a problematicii romanului, rândurile de mai jos pot ajuta la stabilirea şi înţelegerea mecanismului de interpretare a faptelor eroilor, aşa cum îl concepe Tolstoi: istoria nu este nicidecum rezultatul voinţei liderilor.

Premisa întregului roman, precizată (ca de o voce din off) de unul dintre personaje:

Poate nu înţeleg eu nimica, dar Austria n-a dorit niciodată şi nu doreşte nici azi războiul. Ea ne trădează. Rusia, ea singură, trebuie să fie salvatoarea Europei! Binefăcătorul nostru cunoaşte înalta sa chemare şi-i va fi credincios. E singurul lucru în care cred! Bunului şi minunatului nostru suveran îi revine acest măreţ rol în lume; şi el e aşa de virtuos şi de mărinimos, încât Dumnezeu nu-l va părăsi şi-l va ajuta să-şi împlinească menirea de a strivi hidra revoluţiei, întruchipată de acest ucigaş şi scelerat, şi care în clipa de faţă e şi mai înspăimântătoare. Noi va trebui să răscumpărăm, singuri, sângele celui nevinovat. În cine, mă rog, ne putem pune nădejdea?… Anglia, cu spiritul ei negustoresc, nu va înţelege, şi, de altfel, nici nu e în stare să înţeleagă toată măreţia sufletească a împăratului Alexandru. Ea a refuzat să părăsească Malta. Vrea să găsească, caută, un gând ascuns în acţiunile noastre. Ce i-au răspuns ei lui Novosilţov?… Nimic. N-au înţeles şi nu pot înţelege spiritul de abnegaţie al împăratului nostru, care nu vrea nimic pentru el însuşi şi vrea totul pentru binele omenirii. Şi ce-au făgăduit, mă rog? Nimic. Dar nici cât au făgăduit n-au să facă! Iar Prusia, ea a şi declarat că Bonaparte e de neînvins şi că Europa întreagă n-are nici o putere în faţa lui… Eu nu cred nicio vorbă din tot ce îndrugă Hardenberg, şi nici Haugwitz. Cette fameuse neutralité prussienne, ce n’est qu’un piège. Nu cred decât în Dumnezeu şi în destinul sublim al iubitului nostru împărat. El va salva Europa !…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cărţi, Fragmente literare
Comenteaza! »

Acum câţiva ani, în timpul unor cursuri universitare pe care le urmam, s-a desfăşurat, pe parcursul câtorva seminarii, o foarte interesantă discuţie despre ceea ce s-a numit „Cazul Eminescu”. Era vorba despre numărul 265 al revistei „Dilema” (27 februarie – 5 martie 1998), în care se publicaseră câteva articole despre marele scriitor, ce stârniseră o teribilă agitaţie în lumea literară românească. Ideile pe care le susţineau autorii articolelor erau într-o extremă neconcordanţă cu ceea ce învăţasem „la şcoală” despre poetul-nepereche şi trebuie să recunosc faptul că am reacţionat, la o primă lectură, destul de rezervat. Ulterior, recitind şi discutând atent argumentele, am reusit să înţeleg motivele pentru care, oameni de litere mai mult sau mai puţin cunoscuţi au ales să-şi lege numele de un astfel de act „defăimător”. O să încep prin a prezenta câteva concluzii (paradoxal aşezate la început, dar îmi par necesare), cel puţin aşa cum am reuşit eu să mi le lămuresc atunci; urmează apoi pasaje din „infamul docoment”, pe care le-am găsit grăitoare pentru subiectul în cauză.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
22 comentarii »