Poetul român Ioan Es. Pop se află în atenţia Radiodifuziunii suedeze, SR. Cea mai veche emisiune din grila de programe SR, „Dagens dikt” („Poemul zilei”), prezintă în prima săptămână a lunii august 2010 selecţii din volumul de versuri „Ieud utan utgång” / „Ieudul fără ieşire” de Ioan Es. Pop, apărut în limba suedeză în 2009, în traducerea lui Dan Shafran. Zilnic este difuzată câte o poezie în lectura actorului suedez Olof Buckard, cu fond sonor asigurat de piese ale unor compozitori români (George Enescu şi Julien Matei) sau de inspiraţie românească (Béla Bartok).
Alvaro Soler scrie cântece de dragoste unice, dulci-amare, care luminează chiar și un ultim rămas bun cu o privire plină de speranță. Acum intră pe un nou teritoriu muzical lansând noul său single „Solo Para Ti’, o fuziune a semnăturii lui Alvaro, pop profund simțit și pasionat cu EDM aerisit și casual, marca Topic.
Publicul este așteptat joi, 17 mai 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Grete Tartler, Elena Lazăr și Victor Ivanovici prilejuită de lansarea volumelor „Jurnal de călătorie. Japonia, China” de Nikos Kazantzakis, „Poeme și proze” de Kostas Karyotakis, „Cuvinte salvate” de Grete Tartler și „Itinerarii românești” de Victor Ivanovici. Discuția este moderată prof.univ dr. Liviu Papadima, prorectorul Universității din București.
Renumitul violonist și compozitor Edvin Marton, apreciat pentru stilul său unic de a fuziona muzica clasică cu pop-rock-ul zilelor noastre, concertează la Sala Palatului din București, pe 20 aprilie 2018, începând cu ora 20:00. Alături de Edvin Marton, pe scena de la Sala Palatului urcă Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.
Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.
Încarc...
