6 august 2014
Humanitas Fiction a publicat recent „Cei doi domni din Bruxelles” de Eric-Emmanuel Schmitt, o carte despre iubirile invizibile, cele despre care nu se vorbeşte niciodată, pe care nimeni nu le va ghici, inaccesibile uneori chiar şi pentru cel care le încearcă. Deşi mereu trecute sub tăcere, aceste sentimente sunt reale; mai mult, ele alcătuiesc adevărul unui destin.
În cele cinci nuvele din volumul de faţă, modesta croitoreasă Geneviève nu bănuieşte că viaţa ei banală în cartierul popular Marolles din Bruxelles este urmărită cu sufletul la gură de un cuplu de binefăcători misterioşi care trăiesc astfel prin procură experienţele ce le sunt refuzate. Într-un orăşel din Hainaut, taciturnul doctor Heymann este mai ataşat de câinele lui ciobănesc decât de semenii săi. Fie că se află la Viena, fie la Copenhaga, între Constanze şi Georg intervine mereu umbra unui terţ. În îndepărtata Islandă, Magnus şi Alba trăiesc coşmarul pierderii unui copil, iar la Paris Séverine şi Benjamin îl trăiesc pe cel de a nu fi avut unul.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Dragoste, Ştiri
19 decembrie 2013
„Domnișoara populară” („Populaire”), comedia franţuzească în regia lui Régis Roinsard, are premiera în Românnia vineri, 20 decembrie 2013. Plasat în anii ‘50, filmul spune povestea unei fete din provincie care, odată ajunsă la oraş, obţine primul ei job unde se dovedeşte a fi o secretară lamentabilă. Cu toate astea, în scurt timp, ea devine cea mai rapidă dactilografă din oraş. Ba chiar din ţară şi apoi din lume!
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cinema, Umor, Ştiri
12 octombrie 2009
Asociaţia Tam-Tam şi Teatrul de Comedie prezintă sâmbătă, 17 octombrie, şi duminică, 18 octombrie 2009, de la ora 19:30, la Sala Studio a Teatrului de Comedie, premiera oficială a spectacolului „Domnişoara Iulia” de August Strindberg, regia Liviu Lucaci, decor Ştefan Caragiu, costume Dumitriţa Luncă, muzica Delia Nartea, sound design Mihnea Chelaru. Distribuţia este alcătuită din Delia Nartea, Ioan Cortea/Şerban Gomoi, Sorina Ştefănescu/Andreea Bârsan.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Teatru, Ştiri
29 ianuarie 2009
În interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1
Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Genovica Manta in Articole, Cărţi, Dragoste, Folclor, Fragmente literare
17 noiembrie 2022
Romfilatelia introduce în circulație joi, 17 noiembrie 2022, emisiunea de mărci poștale Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, 150 de ani, dedicată acestei instituții emblematice a României, la aniversarea unui secol și jumătate de existență.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Dan Costinas in Ştiri
29 septembrie 2022
Când spui sau scrii „Antonescu”, nouă din zece români se gândesc imediat la mareșalul Ion, șef al Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei pe la 1914-1918. Astăzi ies din cutie (stupidă adaptare a “out of the box”-ului, nu?) și am să scriu „Antonescu” cu gândul bun la mareșala Simona, una dintre șefele Literaturii Române Contemporane pe la 2015-și mulți ani de acum înainte.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Dan Costinas in Cărţi, Impresii despre cărţi
6 voturi