Institutul Cervantes din Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia SGAE (Societatea Generală a Autorilor şi Editorilor) organizează în zilele de 5, 12, 19 și 26 noiembrie 2018 la sediul Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta, 38), Sala Auditorium, desfăşurarea programului „Operas primeras” („Opere prime”) care, în acest an, este marcat de tendința de aducere în prim-plan a agendei feminine actuale.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Evenimentul principal al festivalul internațional de poezie și arte vizuale „Congiunzioni”, aflat la a doua ediție, după cea din 2015, are loc în data de 21 octombrie 2017, în intervalul 15:00–19:00, la Centrul Cultural Candiani din Mestre–Veneţia, coordonat de poeta, artista şi fotografa Maria Grazia Galatà, poetul arhitect Giovanni Asmundo și colectivul „Cantiere Peripli”, cu patronajul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Reprezentantul României la festivalul „Congiunzioni”, Daniel D. Marin, este un promotor activ al poeţilor români în Italia, organizând şi participând frecvent la lecturi publice şi la evenimente literare menite să popularizeze poezia românească în peninsulă. Poeziile sale au fost traduse în limba italiană de Anita Bernacchia şi Serafina Pastore.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Între 22 – 24 septembrie 2017 la Muzeul ASTRA din Sibiu, Casa Hermes, Piaţă Mică, nr. 11, în cadrul „Festivalului Internaţional de Benzi Desenate de la Sibiu” sunt prezenţi peste 30 de desenatori şi autori de benzi desenate din țară şi din Europa pentru a expune, a desena, a gândi, a vorbi, şi a râde pornind de la banda desenată. Artişti din 6 ţări se întâlnesc la Sibiu pentru un festival de excepţie: Laurent Lefeuvre (Franţa), Serge Ernst (Belgia), Aike Arndt (Germania), Emilyan şi Stanimir Valev (Bulgaria), Tiberius Beka (Serbia) nume sonore din line-up-ul internaţional. Dintre autorii români, onorează cu prezenţa Maria Surducan şi Anna Benczedi din Cluj, Octav Ungureanu, Toma Alexandru şi Alexandru Ciubotariu din Bucureşti. Participă şi editurile de benzi desenate din ţară: „HAC!BD” şi „Ghidul Pozneţ de cultură”.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
„Le Terence de notre siecle”… Cu variații pe această formulă l-au petrecut admiratorii contemporani pe Moliere de la cele dintâi succese până după moarte. Prietenul Scipionilor se potrivea, desigur, mult mai bine cu idealul eleganței nobile, cu dogmele frumuseții binecrescute decât plebeul Plaut.
Prefața ediției din 1682 arată lămurit ce gândeau admiratorii actorului poet: „Tout le monde a regrette un homme si rare et le regrette encore tous les jours: mais particulierement les personnes qui ont du gout et de la delicatesse. On l’a nomme le Terence de son siecle; ce seul mot renferme toutes les louanges qu’on lui peut donner”… Să luăm seama: „du gout et de la delicatesse”, două din ingredientele indispensabile esteticii timpului sunt aici direct legate cu literatura comică, genul care, desigur, a rezistat mai tare tuturor delicateților.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Argumentarea este și capitol al politeții.
Suntem învoiți asupra unei parități a noastre cu semenii noștri întâmplători; și această convențiune ne oprește de a lua ton, de a aplica metodă dictatorială, oricum am prețui în realitate persoana celui care ne ascultă sau ne citește.
E bine așa, cât timp zâmbetul nu se face strâmb, și gentilețea vocii nu se înăcrește. Spune vorba veche: diferența naște ostilitate. Există un punct de la care încolo convenția parității și amabilitatea încep a slăbi accelerat.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. – LESSING (Hamburgische Dramaturgie, 296)
Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. – LESSING (Dramaturgia Hamburgică, 296)
Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai nimerite forme literare și științifice pentru limpezirea unor principii, unor vederi și pentru propagarea în masa publicului a unor adevăruri literare și științifice. Alte forme pot să aibă și chiar au avantajele lor. Așa, spre exemplu, o expunere largă și sistematică, o expunere completă a unei chestituni într-un op voluminos e desigur preferabilă în multe privințe unor articole polemice, unde necesarmente va lipsi și sistematizarea și putința de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai nimerită și, de multe ori, chiar unica posibilă.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
