Librăria Humanitas de la Cișmigiu așteptă pe cei interesați joi, 10 mai 2018, de la ora 19:00, la lansarea romanului „Dinţii ascuţiţi ai binelui” de Bogdan Răileanu, recent apărut în colecția Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas, coordonată de Andreea Răsuceanu. La eveniment vorbesc, alături de autor, criticul literar Angelo Mitchievici, jurnalista Luiza Vasiliu și Andreea Răsuceanu.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Editura Humanitas Fiction invită publicul miercuri, 9 mai 2018, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Cei trei regi” al scriitorului chinez A Cheng, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu și totodată moderatorul serii. Cartea este prezentată de prof. dr. Florentina Vișan, prof. dr. Luminița Bălan, traducătoarele romanului, și Ana Maria Caia, scriitoare și jurnalistă. În partea a doua a evenimentului, plecând de la tematica uneia dintre nuvele, prof. Qiao Qi și prof. Liu Wencui de la Institutul Confucius din București fac o demonstrație de șah chinezesc.
Continuare »
fără voturiÎncarc...În perioada 10–14 mai 2018 are loc cea de-a XXXI-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino. Tema ediției din acest an este „Un giorno, tutto questo” („Într-o bună zi, toate acestea”). Pentru al zecelea an consecutiv, Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția, organizează participarea țării noastre la cea mai importantă manifestare de profil din Italia cu un stand național a cărui grafică evocă Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri.
Continuare »
1 voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Miercuri, 18 aprilie 2018, de la ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu este gazda unei discuții-eveniment despre ediția în limba spaniolă a romanului „Solenoid” de Mircea Cărtărescu, publicată la editura madrilenă Impedimenta la scurt timp după apariția în limba română, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe, cu o postfață semnată de criticul literar Marius Chivu. La eveniment participă, alături de Mircea Cărtărescu, Marian Ochoa de Eribe, Enrique Redel, directorul Editurii Impedimenta, Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas, și Marius Chivu. Dezbaterea este urmată de o sesiune de autografe.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Renumitul violonist și compozitor Edvin Marton, apreciat pentru stilul său unic de a fuziona muzica clasică cu pop-rock-ul zilelor noastre, concertează la Sala Palatului din București, pe 20 aprilie 2018, începând cu ora 20:00. Alături de Edvin Marton, pe scena de la Sala Palatului urcă Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
