Tinker Bell, cea mai îndrăgită zână plăsmuită de Disney, a fost numită pe 25 octombrie 2009 ambasadoare oficială ONU pentru ecologie. “Învestirea” Clopoţicăi în funcţie a avut loc chiar la sediul ONU din New York, în vederea promovării viitoarei Conferinţe de la Copenhaga privind schimbările climatice.
La mai puţin de două luni de când “Tinker Bell şi Comoara Pierdută” („Tinker Bell and the Lost Treasure”) s-a înfăţişat pe marile ecrane, a venit vremea să poată fi văzută pe DVD şi Blu-ray cea mai nouă ispravă a buclucaşei zâne Clopoţica.
Începând din 6 noiembrie 2009, vă recomandăm cu mare căldură noua producţie Disney după celebra „Poveste de Crăciun” („A Christmas Carol”) a lui Charles Dickens. Dacă vă este dor de sărbătorile de iarnă şi vreţi să vi le apropiaţi, cu greu se poate găsi o cale mai bună. Cunoscând fascinaţia pe care a exercitat-o de-a lungul timpului minunata creaţie a scriitorului englez, echipa care şi-a adus contribuţia la realizarea filmului respectă aproape neabătut litera cărţii, însă pune la bătaie toate noutăţile tehnologiei 3D. Privitorul devine un participant activ, absorbit pur şi simplu în universul magnific al unui desen animat captivant, în care actorii reali, făcuţi din carne şi oase, sunt metamorfozaţi în personaje uluitoare ce aparţin unei lumi care ne transcende timpul şi simţurile. Regia şi distribuţia sunt absolut extraordinare, iar spectacolul este unul complet, magic şi emoţionant, în voia căruia te poţi lăsa fără teamă, ca într-o vrajă desăvârşită. Şi spun asta ca un mare iubitor de filme dedicate copiilor care trăiesc în sufletele oamenii mari. Odată intrată în sala de spectacol, am străbătut Londra în lung şi-n lat, am făcut una dintre cele mai frumoase dintre călătoriile mele în timp, m-am trezit întinzând mâna după primii fulgi de nea văzuţi anul acesta, m-am lipit speriată de spătarul scaunului la vederea vreunei fantome şi am râs dând din picioare la sfârşitul păţaniilor sărmanului Scrooge. Filmul nu este recomandat celor care nu au încă 12 ani (şi susţin recomandarea), însă tuturor celorlalţi, le doresc, din inimă, vizionare plăcută. Şi „Crăciun fericit!”
Asociaţia Tam-Tam şi Teatrul de Comedie prezintă sâmbătă, 17 octombrie, şi duminică, 18 octombrie 2009, de la ora 19:30, la Sala Studio a Teatrului de Comedie, premiera oficială a spectacolului „Domnişoara Iulia” de August Strindberg, regia Liviu Lucaci, decor Ştefan Caragiu, costume Dumitriţa Luncă, muzica Delia Nartea, sound design Mihnea Chelaru. Distribuţia este alcătuită din Delia Nartea, Ioan Cortea/Şerban Gomoi, Sorina Ştefănescu/Andreea Bârsan.
Cred că rolul citatului poate fi esenţial în educaţie. După atâtea mii de ani de istoricitate, Pantheonul cultural universal geme de nume mari, iar inflaţia de mentori şi-a atins cote incredibile. Bietul elev, rătăcit în mulţimea aceasta de înţelepţi, nu ştie ce să mai creadă şi pe cine să citească. Dezorientat, caută refugiul pe stadioane, în zgomotul ritmic al unei discoteci sau navighează plictisit pe apele virtuale ale Internetului.
Dascălii fac şi ei ce pot. De cele mai multe ori dictează elevilor liste lungi de aşa-zise lecturi obligatorii. Dar practica dovedeşte că lectura din obligaţie este un lucru fără sens şi fără efect. Înţelepţii au scris uneori zeci de cărţi, iar unele dintre acestea sunt plictisitor de înţelepte. Elevii nu se prea obosesc cu cititul, aflându-ne în perioada în care la şcoală totul pare facultativ. În consecinţă, cărţile de la lecturile obligatorii rămân necitite. Ştiu şi profesorii acest lucru. Nu protestează, pentru că programa este programă.
La Skopje, capitala Macedoniei, aforismele lui Valeriu Butulescu au fost traduse şi tipărite încă din anul 1987. Prin grija şi strădania poetului Baki Ymeri, acestea s-au publicat atunci în reviste de cultură, precum „Rilindja” şi „Fjala”, sau în revista de satiră „Osten”.
După o pauză de peste două decenii, cauzată în mare parte de frământările politice ale zonei, colaborarea a fost reluată. Recent, Editura SSAAM din capitala Macedoniei a lansat volumul bilingv „Ţarstvoto na zvorot” (în limba macedoneană) / „Vâsiljeatsa – a zborlui” (în limba aromână), conţinând 360 aforisme ale scriitorului român. Titlu frumos şi sugestiv înseamnă în limba română „Imperiul cuvântului”.
Fragmente din capitolul I „Premise istorice ale lingvisticii moderne” ce deschide lucrarea „Lecţii de lingvistică generală” aparţinând lui Eugeniu Coşeriu (născut pe 27 iulie 1921, filolog romanist de origine română) – s-a folosit o ediţie apărută la Editura ARC, 2000, constituind o traducere din limba spaniolă realizată de Eugenia Bojoga:
„Pentru a oferi o imagine completă a lingvisticii moderne e necesar să o situăm întâi de toate în contextul ei istoric atât imediat, cât şi mediat. În acest sens, vom examina motive şi intuiţii din trecut care constituie fundamentul unor teorii şi orientări actuale şi vom prezenta apoi o sinteză organică a acestora din urmă, ceea ce ne va permite să formulăm o serie de sugestii cu privire la problema noastră majoră: ‚Cum sunt înţelese şi cum se cuvine să fie înţelese astăzi limbajul şi limbile?’.”
Încarc...
La Skopje, capitala Macedoniei, aforismele lui