5 aprilie 2010
Editura Gama lansează trei volume din seria „Avatar„, serie dedicată fanilor filmului cu acelaşi titlu, care te îndeamnă să explorezi cu imaginaţia lumea fantastica a Pandorei şi să afli mai multe despre populaţia Na’vi.
„Avatar: Confruntarea cu Na’vi” redă povestea din film a fostului puşcaş marin, Jake Sully, care se alătură unei echipe de explorare a planetei Pandora, locuită de exotica civilizaţie Na’vi. Aflat în corpul său de avatar, Jake va trece prin numeroase încercări periculoase şi stranii pentru a fi acceptat în rândul clanului Omaticaya al populaţiei Na’vi.
„Avatar: Albumul filmului” reprezintă o incursiune fantastică pe uimitoarea planetă Pandora, cu informaţii despre flora şi fauna planetei, despre obiceiurile de viaţă ale poporului Na’vi, echipamentele necesare şi tot ce trebuie să ştii pentru a putea supravieţui unei expediţii pe această planetă.
Cu ajutorul cărţii „Avatar: Carte cu abţibilduri reutilizabile” vei putea recrea scenele favorite din film, iar imaginile fantastice îţi vor dezvălui frumuseţea planetei Pandora.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Fragmente literare, Science fiction, Ştiri
2 februarie 2010
Oamenii de pretutindeni au fost captivaţi de uimitoarele efecte speciale folosite în filmul regizat de James Cameron. Criticii au exclamat la unison că nu mai există niciun alt film ca „Avatar”. Suma încasată din vânzările de bilete la nivel mondial a depăşit deja cifra de 2 miliarde de dolari. Dar oare cum se realizează o astfel de super-producţie?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Ioana Ioniţă in Cinema, Video
18 ianuarie 2010
Cel mai scump film din istoria Hollywood-ului i-a adus lui James Cameron, la festivitatea ce a avut loc pe 17 ianuarie 2010, două dintre cele mai importante premii. Pe lângă câştigarea Globului de Aur pentru cel mai bun film dramă, cineastul american a fost desemnat şi cel mai bun regizor de către cei 83 de jurnalişti din Asociaţia Presei Străine de la Hollywood.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Ioana Ioniţă in Cinema, Ştiri
8 iulie 2009
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Jean de la Fontaine (8 iulie 1621 – 13 aprilie 1695) este semnat de Ion Brăescu:
„În 1668, creaţia sa poetică atinge culmi nebănuite, odată cu apariţia primelor şase cărţi de Fabule. Prieten cu Racine, Boileau şi Molière, devine unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai clasicismului, deşi Fabulele (a căror ultimă carte apare în 1694) se îndepărtează într-o anumită măsură de dogmele curentului. Ascuţişul lor satiric l-a iritat pe Ludovic XIV, care a amânat cu un an ratificarea alegerii lui La Fontaine ca membru al Academiei Franceze. […] Cultivând fabula, specie literară considerată minoră, La Fontaine a adus-o la asemenea perfecţiune încât n-a mai putut fi întrecută de niciunul dintre succesorii săi. Opera sa a influenţat şi poezia generaţiei paşoptiste româneşti, îndeosebi pe Grigore Alexandrescu.”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
17 martie 2009
Fragmente din volumul „Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc” semnat de Nicolae Manolescu, apărut la Editura Gramar, Bucureşti, 2006; capitolul este intitulat „Arghezi şi Urmuz”
„Una din acele întâmplări, care, evocate după trecerea timpului, lasă să se vadă un semn al destinului, i-a pus în legătură, la începutul anului 1922 (sau, mai probabil, cu câteva luni înainte) pe Tudor Arghezi şi pe Urmuz. Există un element straniu în această întâlnire, cel puţin în partea ei epistolară. S-au păstrat două scrisori, câte una de la fiecare (Pagini bizare, ediţia Saşa Pană, 1970). Proaspăt redactor al Cugetului românesc, Arghezi îi scrie lui Urmuz, care se mai numea D. Demetrescu-Buzău, era ajutor de grefier la Curtea de Casaţie şi nu tipărise încă nimic: ‘Vreau să-mi rezerv plăcerea de a te fi publicat eu întâi…’ Suntem în registrul serios. Arghezi continuă însă în cel ironic: ‘… şi îţi prezic în noua şi neaşteptata d-tale carieră succese care vor contribui să-ţi sporească foloasele funcţiei de magistrat.’ Din scrisoare, înţelegem că magistratul ezita să devină scriitor. Ca să-i nimicească ‘ereziile’ şi să-i spulbere ‘temerile’, redactorul îi înfăţişează programul revistei, care ‘iese cu colaborarea tuturor profesorilor universitari, ceea ce nu înseamnă că şi cu colaborarea tuturor scriitorilor’. Argumentul are evident în vedere scrupulele magistratului, nu pe ale scriitorului; deşi nouă, astăzi, bizareria prozelor ce urmau a se tipări într-o revistă atât de academică ne reţine cu mult mai mult atenţia decât frica funcţionarului superior de la casaţie de a-şi da în vileag preocupări socotite îndeobşte nepotrivite cu rangul său; mai ales că el şi redactorul conveniseră să recurgă la un pseudonim.”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
16 iunie 2008
Sistemul de căutare de pe Citatepedia a fost refăcut în mare parte, fiind adăugate noi facilităţi.
Ordonarea rezultatelor unei căutări se face atât după relevanţă, cât şi calitativ, în funcţie de voturi. Astfel, ceea ce este mai interesant apare la început.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
6 voturi