Editura Cartea Românească şi Clubul Ţăranului Român îi invită pe toţi cei interesaţi vineri, 28 septembrie, la ora 17:00, la lansarea volumului de poezie „Centura de castitate„, al poetului ieşean Nichita Danilov. Evenimentul va avea loc la Clubul Ţăranului Român (Muzeul Ţăranului Român, Şoseaua Kiseleff, nr. 3) în prezenţa autorului. Despre carte vor vorbi Cristian Tudor Popescu, Tudorel Urian şi Răzvan Tupa.

Nichita Danilov s-a născut în 1952, în comuna Muşeniţa, judeţul Suceava. A absolvit Şcoala Postliceală de Arhitectură, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice din Iaşi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN-Club European, autor a 19 cărţi. Este prezent cu texte literare în toate antologiile de gen din ţară (peste 20 de titluri). Poeziile sale au fost traduse şi publicate în diverse reviste din SUA, Anglia, Cehia, Rusia, Ucraina, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, Vietnam etc. A desfăşurat o intensă activitate publicistică la cotidianul Ziarul de Iaşi, pagina de cultură. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioadă 1998-2000, a activat ca ataşat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, fiind, pe parcursul unui an, ambasador ad interim al acestei misiuni diplomatice. În prezent, este director al Casei de Cultură a Municipiului Iaşi şi redactor-şef al revistei bilingve Kitej-grad.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

18 autori proeminenţi din 12 tări se vor reuni, în perioada 3-6 octombrie 2007, la „Festivalul European de Poezie Sibiu 2007”.

Publicul din România va avea ocazia să asiste la dezbateri şi lecturi susţinute de Urs Allemann (Elveţia), Mircea Cărtărescu (România), Inger Christensen (Danemarca), Bora Eosie (Croaţia), Caius Dobrescu (România), Oswald Egger (Austria), Nora Iuga (România), Mirela Ivanova (Bulgaria), Michael Donhauser (Austria), Bodo Hell (Austria), Ryszard Krynicki (Polonia), Ulf Stolterfoht (Germania), Matthew Sweeney (Irlanda), Aleš Šteger (Slovenia), Michele Métail (Franţa), Herta Müller (Germania), Raphael Urweider (Elveţia) şi Otto Tolnái (Ungaria/Serbia).

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Ştiri
Comenteaza! »

Fragmente din volumul „Dialoguri Borges-Sábato consemnate de Orlando Barone” (traducere de Ileana Scipione, Editura RAO, 2005):

„Borges: Caramba, Domnia Ta te referi la acele timpuri ca la unele foarte depărtate (Pare că le evocă.). Da, desigur, din punct de vedere cronologic sunt depărtate. Totuşi simt, mă gândesc la ele ca şi cum ne-ar fi contemporane. […] vreau să zic… Pentru că, în mintea mea, eu continui să trăiesc în atunci… şi, de altfel, orbirea mă ajută.”

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cărţi, Fragmente literare
Comenteaza! »

Jacques Salome, psihosociolog, profesor, scriitor şi poet francez, militează pentru descoperirea de sine, pentru înţelegerea mecanismelor psihologice şi sufleteşti, pentru o comunicare interumană sănătoasă. A publicat peste 40 de cărţi, traduse în peste 20 de limbi, mesajul său ajungând în întreaga lume şi ajutând milioane de oameni.

„Dacă m-aş asculta, m-aş înţelege„, prin numeroase exemple concrete, aduce cititorul în ipostaza de a se regăsi în situaţii de viaţă si de a remarca greşeli tipice pe care le face. Pentru a-i înţelege mai bine pe ceilalţi, în primul rând trebuie să ne înţelegem pe noi înşine. Să evităm automatismele nocive, să ne exprimăm fiind pe deplin conştienţi de ceea ce spunem.

Personal, lucrul cel mai interesant în această carte mi s-a părut sugestia de a înlocui, atunci când este posibil, întrebarea „de ce?” cu întrebările „cum?” sau „în ce fel?”. Aplicată în diferite împrejurări, rezultatele m-au surprins plăcut. Simplul mod de a formula altfel întrebarea schimbă perspectiva, îi dă mai multă profunzime.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Impresii despre cărţi
Comenteaza! »

Fragmente din „Istoria literaturii italiene” de Francesco de Sanctis (traducere de Nina Facon, Editura pentru Literatură Universală, 1965):

„Noua generaţie apărea în scenă. Studiul clasicilor, descoperirea capodoperelor noi, un mai mare rafinament în aspectele exterioare ale vieţii, sfârşitul luptelor politice prin triumful guelfilor, răspândirea mai mare a culturii sunt trăsăturile caracteristice ale acestei situaţii noi. Moravurile se cizelează, gustul devine mai corect, se naşte conştiinţa pur literară, cultul formei prin ea însăşi. Scriitorii nu se mai gândeau să-şi redea ideile în forma cea mai vie şi care le-ar fi venit cel mai repede la îndemână; ei căutau acum frumuseţea şi eleganţa formei. […] Atenţi mai mult la formă decât la conţinut, îi interesa prea puţin subiectul, cu condiţia ca stilul să redea eleganţa clasică. Astfel, apărură în Italia, cei dintâi purişti şi literaţi; în fruntea lor fură Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio.”

„La Petrarca, acest caracter al generaţiei noi se manifestă cu energie. A făcut călătorii lungi şi obositoare pentru ca să descopere operele lui Varro, istoriile lui Pliniu, a doua decadă a lui Tit-Liviu; a găsit epistolele lui Cicero şi două dintre discursurile acestuia. Datorăm îndemnurilor şi generozităţii lui cea dintâi traducere a lui Homer şi a câtorva scrieri ale lui Platon. Descoperitor neobosit de codice, corecta, adnota, copia: l-a copiat pe Terenţiu în întregime. În această familiaritate intimă cu scriitorii cei mai mari ai antichităţii greco-latine, timpurile următoare ei, acelea care s-au numit apoi evul mediu, i-au apărut drept o lungă barbarie; pe Dante chiar l-a stimat destul de puţin; pe străini îi numea ‘barbari’; pe italieni, de ‘nobil sânge latin’; voia o restaurare a antichităţii, iar faptul că nu putea fi încă înfăptuită îl atribuia corupţiei moravurilor. Se numea Petracco şi deveni Petrarca; schimbă numele prietenilor săi spunându-le Socrate şi Lelius, iar ei, de asemenea, îi schimbară numele şi îl numiră Cicero. Îşi încheie viaţa scriind epistole lui Cicero, lui Seneca, lui Quintilian, lui Tit-Liviu, lui Horaţiu, lui Vergiliu şi lui Homer, alături de care trăia în spirit; şi, puţin înainte de a muri, lăsă o scrisoare către posteritate, căreia îi încredinţează amintirea lui.
Astfel apăreau zorii Reînnoirii. Italia întorcea spatele evului mediu şi după atâtea vicisitudini se regăsea pe sine, se afirma ca popor roman şi latin.”

5 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
2 comentarii »