Centura de castitate
Editura Cartea Românească şi Clubul Ţăranului Român îi invită pe toţi cei interesaţi vineri, 28 septembrie, la ora 17:00, la lansarea volumului de poezie „Centura de castitate„, al poetului ieşean Nichita Danilov. Evenimentul va avea loc la Clubul Ţăranului Român (Muzeul Ţăranului Român, Şoseaua Kiseleff, nr. 3) în prezenţa autorului. Despre carte vor vorbi Cristian Tudor Popescu, Tudorel Urian şi Răzvan Tupa.
Nichita Danilov s-a născut în 1952, în comuna Muşeniţa, judeţul Suceava. A absolvit Şcoala Postliceală de Arhitectură, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice din Iaşi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN-Club European, autor a 19 cărţi. Este prezent cu texte literare în toate antologiile de gen din ţară (peste 20 de titluri). Poeziile sale au fost traduse şi publicate în diverse reviste din SUA, Anglia, Cehia, Rusia, Ucraina, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, Vietnam etc. A desfăşurat o intensă activitate publicistică la cotidianul Ziarul de Iaşi, pagina de cultură. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioadă 1998-2000, a activat ca ataşat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, fiind, pe parcursul unui an, ambasador ad interim al acestei misiuni diplomatice. În prezent, este director al Casei de Cultură a Municipiului Iaşi şi redactor-şef al revistei bilingve Kitej-grad.
Ion Negoiţescu: „Poezia lui Nichita Danilov este umană în sens religios. Ceea ce înseamnă ca omul care se exprimă prin glasul poetului este o fiinţă plenaraă, cu rădăcinile împlântate în cosmos, în istorie, în societate, în mit, în realitatea celor văzute şi nevăzute. Iar problematica omului nu poate fi concepută aici fără confruntarea binelui cu răul. Această plenitudine a concepţiei, multiplicitatea punctelor de vedere care se întâlnesc într-un complementar dramatic, amestecând luminile şi umbrele nu pentru a le contopi sau a le dispersa unele printre altele, ci pentru a le stârni diferenţa, asigurând lirismului o valoare specifică.”
Al. Cistelecan: „Între parabolă şi notaţie, între confesiune şi oracularitate, între descripţie şi profeţie, Nichita Danilov se mişcă nonşalant, unind angoasa cu graţia, cotidianitatea cu himericul şi ironia cu o certă ispită de magician. El practică, într-un fel de armonie a exasperărilor, discursuri ce ar trebui să se excludă unul pe altul, ori măcar să se denunţe ca incompatibile. Fără să-şi estompeze fondul lor de ireductibilitate şi capacitatea de impact înăuntrul unei viziuni, aceste tipuri distincte (şi adeseori contrare) de discurs nu fac însă decât să sporească tensiunea scripturală din cadrul fasciculului, lăsând să acţioneze coerent atitudini nu doar divergente, dar de-a binelea opuse…”
Paul Cernat: „Nichita Danilov nu e doar unul dintre poeţii de mare pondere ai generaţiei ’80 (alături de Mircea Cărtărescu, Ion Mureşan şi alţi doi-trei), ci şi singurul ei poet metafizic în toată puterea cuvântului. Poate ultimul, la acest început de mileniu, până la proba contrarie… Poemele lui nu sunt nici moderne, nici postmoderne; ele sunt simultan dincolo, nu dincoace de aceste concepte. Critica a subliniat îndeajuns insolitul acestei poezii nocturne, vizionare şi fantaste, în care, dincolo de măştile groteşti, expresioniste, romantice, absurde sau suprarealiste, transcendenţa există. Senzaţia de univers puternic simbolizant – suficient sieşi, paralel celui contingent, derizoriu şi îngust -biografist al poeţilor actuali –, prin lentila căruia lumea exterioară, contingentă îşi străvede, ca prin vis, umbrele, e pregnantă, ca şi legătura intimă cu tradiţia mistică a creştinismului răsăritean.”
fără voturi
Încarc...