Pronetariatul – structuri și forme de manifestare în societate
Tragedia care a avut loc în clubul COLECTIV în noaptea de 30 octombrie 2015, precum și gestionarea incompetentă a Planului roșu de intervenție pentru salvarea celor răniți în incendiu, au determinat proteste de amploare ale populației, conducând la căderea Guvernului Ponta pe 4 noiembrie 2015. Mobilizarea rapidă și de amploare a protestatarilor s-a realizat prin intermediul rețelelor informatice de socializare. Un fenomen asemănător a fost înregistrat și în cursul campaniei de alegeri prezidențiale din noiembrie 2014.
Odată pusă în mișcare, această forță uriașă a fost capabilă ca, într-un timp foarte scurt, să schimbe cursul alegerilor prezidențiale, iar peste un an să declanșeze căderea guvernului condus de Victor Ponta. Fenomenul menționat reapare la sfârșitul lunii ianuarie 2017, când zeci de mii de cetățeni sunt mobilizați prin intermediul rețelelor de socializare să participe la ample proteste împotriva Ordonanței de urgență a guvernului nr.13 din 2017.
Prezență activă, de mai multă vreme, în țările mai dezvoltate economic și social, această forță a fost denumită, prin analogie cu proletariatul, pronetariat (analogie de rezonanță auditivă!). Așa cum a fost definit de Karl Marx, proletariatul reprezintă resursa primordială pe care deținătorii de capital o exploatează ca forță de muncă pentru realizarea producției industriale, în schimbul unui salariu plătit pentru munca prestată. Cuvântul « proletar » își are originea în Roma antică – «proletarius», desemnând cetățean sărac (fără avere). Pentru a-și câștiga existența, proletarul își vinde forța de muncă, în schimbul unui salariu modest.
Continuare »