20 autori din 11 ţări vor participa, în perioada 2-5 octombrie 2008, la cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Oskar Pastior” Sibiu 2008.
Festivalul stă sub semnul operei de o viaţă a poetului german Oskar Pastior, care s-a născut la Sibiu/Hermannstadt şi ar fi împlinit, în octombrie 2007, 80 de ani. Dispariţia sa fizică, în 2006, a pus capăt unei cariere literare de excepţie, încununată de cele mai răsunătoare succese. Creaţia sa lirică, activitatea susţinută de traducător, precum şi strădaniile sale de reunire a creatorilor într-o reţea europeană, dau dimensiunea spirituală a celui care a preferat să schimbe turnul de fildeş pe mult mai profitabila prietenie şi solidaritate. Pentru cei care l-au cunoscut, moştenirea lui Oskar Pastior înseamnă nu doar opera sa, ci şi anumite consensualităţi şi afinităţi poetice împărtăşite de toţi, în egală măsură. Încă de acum doi ani, Oskar Pastior şi-a dorit să vadă la Sibiu un festival internaţional de poezie care să înlesnească apropieri, prietenii şi legături între poeţi români şi străini, între publicul român şi poezia contemporană internaţională.
Fragmente din capitolul „Lucrul şi opera” din lucrarea „Originea operei de artă” aparţinând lui Martin Heidegger, în traducerea lui Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu:
Origine înseamnă aici acel ceva prin care şi de la care pornind, un lucru este ceea ce este şi este aşa cum este. Numim ceea ce este ceva, în felul în care este, esenţă a sa. Originea unui lucru este provenienţa esenţei sale. Problema originii operei de artă este o problemă privitoare la provenienţa esenţei sale. Potrivit reprezentării obişnuite, opera ia naştere din şi prin activitatea artistului. Însă prin ce anume, şi de la ce anume pornind, este artistul ceea ce este? Prin operă; căci faptul că o operă este spre lauda făuritorului ei înseamnă: abia opera îl face pe artist să apară drept meşter într-ale artei. Artistul este originea operei. Opera este originea artistului. Nici unul din aceşti termeni nu există fără celălalt. Cu toate acestea, nu este mai puţin adevărat că nici unul dintre cei doi nu îl poartă cu sine pe celălalt. Artistul şi opera sunt, fiecare în sine şi în corelaţia lor, printr-un al treilea termen, care, de bună seamă este şi primul, anume prin acel ceva de la care artistul şi opera de artă îşi capătă de altfel numele: prin artă.
Unul dintre audiobook-urile cu care Humanitas Multimedia ne încântă este şi „Falsul autostop” de Milan Kundera, în lectura lui Cristi Iacob.
Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decât blânda visare sau suspinul abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic“ aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni îi împing pe eroii nuvelelor sale unul către altul: în doi, nu e loc de subtile ocoluri şi de inavuabile complexe; totul se reduce la expresia cea mai brutală a esenţialului. Iar acesta este prins uneori chiar în jocurile aberante ale partenerilor, jocuri cărora le cad prizonieri până la capăt, aşa cum se întâmplă în „Falsul autostop”. Tânăra plăcută va de veni o simplă autostopistă uşuratică, iar iubitul ei, atent şi tandru, se va identifica cu şoferul indiferent care ia o autostopistă de pe marginea drumului. Unde se opreşte jocul pentru a lăsa locul realităţii? Cât din joc este real? Cât din realitate se pierde?
Iată un scurt fragment, dar care demonstrează ce atmosferă poate imprima o lectură de calitate:
Sâmbătă, 27 septembrie 2008, ora 21:30, la Club Fabrica, are loc premiera spectacolului despre sunetul şi imaginea Bucureştiului „C’est pas une chanson d’amour”, regizat de Carmen Lidia Vidu. Distribuţia este alcătuită din Marius Manole, Florentina Ţilea, Istvan Teglas şi Paul Dunca. Scenografia este semnată de Doru Zanfir, video/multimedia de Cristian Gherghel, sunet/muzică de Ovidiu Chihaia.
Recent, a apărut la Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei, romanul „Băieţi teribili” de Michael Chabon, traducere din engleză şi note de Ines Hristea.
„Băieţi teribili„, unul dintre cele mai faimoase romane de campus, este publicat în peste cincisprezece ţări, fiind desemnat în 1995 Best Book of the Year de „Publishers Weekly” şi A Notable Book of the Year de „New York Times”. Filmul „Wonder Boys” (2000) îi are ca protagonişti pe Michael Douglas, Tobey Maguire, Robert Downey Jr. şi Katie Holmes şi a primit un Golden Globe şi un Oscar.
Noua premieră de la Teatrul Metropolis din Bucureşti este „Visul unei nopţi de vară”, faimoasa piesă a lui William Shakespeare, de această dată în regia, scenografia şi coloana sonoră ale lui Dragoş Galgoţiu. Primele reprezentaţii au loc luni, 29, şi marţi, 30 septembrie 2008.
Unul dintre audiobook-urile cu care Humanitas Multimedia ne încântă este şi „Falsul autostop” de 
