Falsul autostop
Unul dintre audiobook-urile cu care Humanitas Multimedia ne încântă este şi „Falsul autostop” de Milan Kundera, în lectura lui Cristi Iacob.
Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decât blânda visare sau suspinul abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic“ aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni îi împing pe eroii nuvelelor sale unul către altul: în doi, nu e loc de subtile ocoluri şi de inavuabile complexe; totul se reduce la expresia cea mai brutală a esenţialului. Iar acesta este prins uneori chiar în jocurile aberante ale partenerilor, jocuri cărora le cad prizonieri până la capăt, aşa cum se întâmplă în „Falsul autostop”. Tânăra plăcută va de veni o simplă autostopistă uşuratică, iar iubitul ei, atent şi tandru, se va identifica cu şoferul indiferent care ia o autostopistă de pe marginea drumului. Unde se opreşte jocul pentru a lăsa locul realităţii? Cât din joc este real? Cât din realitate se pierde?
Iată un scurt fragment, dar care demonstrează ce atmosferă poate imprima o lectură de calitate: