Vineri, 9 septembrie 2016, în intervalul orar 19:00-23:00, pe traseul str. Pictor Arthur Verona – str. Dionisie Lupu – str. General Eremia Grigorescu – str. Vasile Lascăr, douăsprezece institute culturale din Bucureşti prezintă literatura din spaţiile geografice şi culturale pe care le reprezintă, în cadrul Nopţii Literaturii Europene.
Continuare »
1 voturi
Încarc...23 aprilie este Ziua Internaţională a Cărţii. Ideea sărbătoririi acestei zile este legată de o tradiţie catalană: pe 23 aprilie, ziua onomastică a patronului catalan Sf. Jordi şi a Sfântului Gheorghe, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu.
23 aprilie este o zi simbolică pentru literatura universală: în această zi, în anul 1616 au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. În alţi ani, dar la aceeaşi dată, au murit sau s-au născut scriitori celebri precum Maurice Druon, Vladimir Nabokov sau Josep Pla.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Teatrul de Comedie şi ARCUB prezintă miercuri, 26, şi joi, 27 ianuarie 2011, de la ora 19:30, la Sala Studio avanpremiera spectacolului „Visul lui Don Quijote”, pe un text de Dan Tudor, inspirat din dramatizarea lui Mihail Bulgakov (traducerea realizată de Maria Dinescu) după romanul “Don Quijote” de Miguel de Cervantes.
Continuare »
4 voturiÎncarc...
În anul 1605, de sub teascurile tiparniţei lui Juan de la Cuesta din Madrid vedea lumina zilei Don Quijote, un personaj fabulos, cum puţine se născuseră din vremea lui Homer încoace. Părintele său, Miguel de Cervantes y Saavedra, nu era licenţiat al universităţii din Salamanca, nici măcar bacalaureat, precum Samson Carrasco, ci un simplu soldat cărunt şi infirm, lăsat la vatră. Asemenea contemporanului său Shakespeare, avea şcoală puţină, dublată însă de un talent uriaş. Dascălul său, Juan de Hoyos, îl învăţase bine latina, dar mai ales castiliana, căreia Cervantes îi va fixa definitiv forma literară. Autorul nu era la primul păcat literar. Debutase pe când era elev, cu un sonet, patru redondillas, o copla şi o elegie în terţine, – toate într-o culegere de poezii publicate cu ocazia morţii reginei Isabela de Valois.
Poate că Don Miguel ar fi ajuns un bun poet de curte, versificator înzestrat, talentat căutător de rime, dacă n-ar fi simţit, irezistibil, chemarea armelor. Pentru o lungă perioadă de timp Cervantes lasă pana şi pune mâna pe sabie. Trăieşte nebunia eroică a războiului. Se înrolează în armata lui Juan de Austria. Îşi pierde un braţ luptându-se cu turcii în bătălia de pomină de la Lepanto (1571), ceea ce nu-l împiedică să se caţere, doi ani mai târziu, pe zidurile Tunisului, luând parte la asediul cetăţii. În drum spre Spania natală, cade în mâinile piraţilor berberi, fiind ţinut ostatic la Alger vreme de cinci ani. Paradoxal, muzele îl regăsesc tocmai la închisoare. În captivitate Cervantes îşi reia preocupările literare. Adresează secretarului regal Mateo Vasquez o scrisoare în versuri, foarte convingătoare, prin care imploră să fie răscumpărat. Însă piraţii au intuit valoarea scriitorului mai bine decât Lope de Vega, (ilustrul său detractor), cerând pentru eliberarea lui o avere: cinci sute de ducaţi în aur! Spania nu-l abandonează pe cel care va deveni inegalabila ei glorie literară. Regele, biserica şi familia pun mână de la mână şi banii se strâng.
Continuare »
8 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
