Pasionații de lectură sunt inviați miercuri, 13 ianuarie 2021, ora 19:30, să vizioneze online lansarea romanului „Conacul Slade” de David Mitchell, o nouă carte semnată de autorul bestsellerului internațional „Atlasul norilor”, recent apărută în colecția Raftul Denisei, în traducerea lui Mihnea Gafița.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Peste 50 de copii din Delta Dunării, cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani, au participat la Incubatorul de lectură, un proiect inițiat de scriitoarele Svetlana Cârstean și Ana Maria Sandu. Experiența din vară s-a finalizat cu o carte scrisă chiar de copii, „Pe sub păsări și peste pești„. Lansarea cărții are loc online, marți, 24 noiembrie 2020, de la ora 14:00, în prezența autorilor și este transmisă LIVE pe pagina de Facebook Romania.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc. Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă.
În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv.
Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a spus de atâtea ori că e un fenomen literar straniu, o apariție unică în literatura modernă. Putea oare acest poet să aibă imitatori de talent?… Ca să fie viabilă, poezia coșbuciană de după Coșbuc trebuia să purceadă măcar în parte din complexul acelorași condițiuni multiple și excepționale, cu neputință de regăsit de două ori în același veac. Și nu e nevoie să străbatem șirul de cauze până la nebuloza primitivă, ca să ne dăm seama pentru ce melancolicul și timidul dezrădăcinat care a fost Iosif nu putea să aibă nu numai seninătatea sufletului mândru, sprințar și înalt al țăranului din Năsăud, dar nici cultura lui clasică și gustul lui pentru clasicism. Vioiciunea artistică și temperamentală a lui Coșbuc, neastâmpărul sănătos, copilă resc, strălucitor, nu se găsesc nicăieri în opera unui poet atât de sfătos, de „cuminte”, cum se zicea pe vremuri, și de amărât ca Iosif. Versificația bogată, ritmul săltăreț, rima abundentă, în cascadă, puteau fi mai degrabă imitate.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Pe 31 august 2015, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ a avut loc, în prezenţa ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu, festivitatea de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2014.
Câştigători au fost aleşi de juriul format din Ioan Holban, Ion Bogdan Lefter, Irina Petraș, Gabriela Gheorghișor, Cristina Chevereșan, Vasile Spiridon şi Răzvan Voncu.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York găzduiesc, între 4 şi 8 decembrie 2014, respectiv 5 şi 10 decembrie 2014, cel mai important festival de film românesc din SUA, „una din «comorile anuale» prezentate de Film Society of Lincoln Center,” după cum a fost descris de cotidianul The New York Times. Making Waves: New Romanian Cinema oferă publicului newyorkez o selecţie concentrată şi echilibrată, care evidenţiază tendinţele filmului românesc actual prin highlight-urile anului, dar care, ca de obicei, se întoarce şi în trecut, la filme esenţiale ce trebuie descoperite de publicul american.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
De curând a apărut la Humanitas Fiction volumul de eseuri „Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică“ de Herta Müller, în traducerea lui Alexandru Al. Sahighian, în seria de autor dedicată laureatei Premiului Nobel pentru literatură din 2009.
Noul volum de eseuri al Hertei Müller este deopotrivă un autoportret al scriitoarei, permiţându-i cititorului să urmărească un drum care duce din micul sat bănăţean natal la literatură, precum şi portretul unei epoci creionate precis şi necruţător.
Herta Müller oferă, în episoadele autobiografice, o privire foarte personală asupra scrisului ei şi a căutării obstinate a cuvântului adevărat. Eseurile despre autorii care-i sunt aproape – Oskar Pastior, Elias Canetti, M. Blecher, Emil Cioran – ori despre Maria Tănase şi cântecele ei întregesc acest volum, dovedind totodată participarea empatică, pasiunea autoarei pentru literatură şi, nu în ultimul rând, pentru limba şi cultură română.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
