Aventurile Veronicăi sunt acum disponibile pe DVD remasterizate, optimizate pe imagine şi sunet. Cele mai cunoscute şi mai îndrăgite filme româneşti pentru cei mici, „Veronica” şi „Veronica se întoarce”, pot încânta acum ale noi generaţii de copii. Uimitorul success de public (nestins de aproape patru decenii), multitudinea premiilor acordate, face ca „Veronica” să rămână un film de referinţă în cinematografia pentru copii. La recentele proiecţii organizate în Franţa şi Germania, pelicula s-a bucurat de aceleaşi elogioase aprecieri.
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Jean de la Fontaine (8 iulie 1621 – 13 aprilie 1695) este semnat de Ion Brăescu:
„În 1668, creaţia sa poetică atinge culmi nebănuite, odată cu apariţia primelor şase cărţi de Fabule. Prieten cu Racine, Boileau şi Molière, devine unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai clasicismului, deşi Fabulele (a căror ultimă carte apare în 1694) se îndepărtează într-o anumită măsură de dogmele curentului. Ascuţişul lor satiric l-a iritat pe Ludovic XIV, care a amânat cu un an ratificarea alegerii lui La Fontaine ca membru al Academiei Franceze. […] Cultivând fabula, specie literară considerată minoră, La Fontaine a adus-o la asemenea perfecţiune încât n-a mai putut fi întrecută de niciunul dintre succesorii săi. Opera sa a influenţat şi poezia generaţiei paşoptiste româneşti, îndeosebi pe Grigore Alexandrescu.”
Prima dată am văzut ecranizarea cărţii lui Antoine de Saint-Exupery şi mi-a plăcut. Mult timp n-am căutat cartea, cumva aşteptam să vină ea la mine, să mă caute şi să mă găsească ea pe mine. Apoi, câtiva ani mai târziu, stând la o masă într-un McDonald’s cu un prieten, mi-a pomenit despre vulpea din „Micul prinţ„. Altfel decât ce văzusem eu. A fost mirat că n-am citit cartea, era una dintre cărţile sale favorite. El mi-a spus că povestea vulpii este cea mai frumoasă din toată cartea (ulterior, citind-o, i-am dat dreptate). De atunci am întrebat în stânga şi în dreapta despre carte. Un coleg de serviciu mi-a adus-o într-o bună zi. Frumuseţea acesteia este că ea pare să fie fermecată, e ca o poveste care-şi croieşte drum prin lume, din suflet în suflet, vrăjind şi împrimăvărând orice inimă care o cunoaşte cu adevărat.
Încarc...
