Editura Humanitas așteaptă pe cei interesați joi, 26 septembrie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la dezbaterea dedicată volumului „Timpul ce ni s-a dat. Memorii. 1944-1959” de Annie Bentoiu. La eveniment participă Ioana Bentoiu, Cristina Cioabă, Ioan Stanomir și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas.
Continuare »
fără voturi
Încarc...După ce a avut o proiecție în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania 2013, începând de vineri, 5 iulie 2013, intră în cinematografe „No”, film nominalizat la premiile Oscar, secţiunea Cel mai bun film străin, şi care a obţinut C.I.C.A.E (Quinzaine des realizateurs) la Festivalul de la Cannes 2012. De asemenea, a câştigat Premiul publicului la festivalurile de film de la São Paulo, de la Salonic şi a fost nominalizat pentru Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Care aspecte ale religiei ar trebui ateii să le adopte? Alain de Botton pledează pentru o „religie pentru atei” – s-o numim Ateism 2.0 – care să integreze forme și tradiții religioase ce hrănesc nevoia umană de comuniune, ritual şi transcendenţă.
fără voturiÎncarc...
Fragmente despre Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 — 13 noiembrie 1914) selectate din volumele II şi III ale lucrării „Istoria literaturii române contemporane” aparţinând lui Eugen Lovinescu (ediţia apărută la Editura Minerva, Bucureşti, 1981):
„Filonul poeziei lui D. Anghel s-a prelins între două strate literare impermeabile. Dedesubt, stratul literaturii sămănătoriste, valorificată prin ideologie naţională şi socială, i-a împiedicat penetraţia şi actualizarea:
În acest timp de liberă camaraderie artistică, scria, de pildă, d. Iorga despre Anghel, poetul s-a gândit mult asupra sa, asupra altora. S-a crezut nedreptăţit şi a simţit o plăcere amară în aceasta. Când s-a ivit iarăşi, poet, căuta în lumea florilor eroii săi într-o vreme când ne dădeam cu toţi silinţa să aflăm literaturii româneşti alte izvoare şi altă interpretare. Imnurile către florile scumpe de oraş erau aşadar o sfidare.
Prin neconformism cu ideologia sămănătoristă, poezia lui Anghel era, prin urmare, privită ca inactuală de critica sămănătoristă şi trecută printre preocupările inutile.”
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Când scrie despre femei, Mario Vargas Llosa are fluenţa unui fluviu de primăvară şi o ferocitate a stilisticii care i-ar decide pe epigonii săi (încă în viaţă!) să se apuce de tranzacţionat mobilă veche şi să renunţe la comerţul cu idei scrise.
Lăsaţi-l pe peruan să romanţeze catolic (cu devoţiune, cu misticism şi oleacă de misionariat) povestea unei fete născute (nu făcute) să sucească gâtul bărbaţilor şi o va face mai bine decât Cassanova.
Absurdă ar putea să apară, desigur, veşnica sa transcendenţă către idealuri literare „conservatoare”: Llosa nu are o soluţie clară pentru intrigile eroilor săi (cu el şi cu alţi câţiva nebuni realizezi ce dezgustător este happy-endul precum clişeu comercial), dar are „sugestii”.
Articolul integral din Adevărul…
fără voturiÎncarc...
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978 – autorul articolului este Irina Mavrodin:
„Camus a afirmat explicit în nenumărate rânduri că nu aparţine existenţialismului: ‘Nu, nu sunt existenţialist’, – spune el într-unul din interviurile sale (nov. 1945). ‘Sartre şi cu mine suntem întotdeauna miraţi când ne vedem numele citate alături.[…] Amândoi ne-am publicat toate cărţile, fără excepţie, înainte de a ne cunoaşte. Când ne-am cunoscut, n-am făcut decât să constatăm tot ceea ce ne desparte. Sartre este existenţialist, şi singura carte de idei pe care am publicat-o, Mitul lui Sisif, este îndreptată împotriva filosofilor numiţi existenţialişti.’ Iată de ce unii critici şi istorici literari îl situează pe Camus într-un capitol aparte, intitulat, în mod vag, ‘în marginea existenţialismului’. Într-adevăr, Camus se separă de Sartre printr-o idee fundamentală, hotărâtoare pentru întreaga sa gândire. Căci dacă pentru Sartre ‘existenţa precede esenţa’, pentru Camus, dimpotrivă, există o natură umană dată odată pentru totdeauna, valoare preexistentă către care omul trebuie să tindă şi criteriu suprem la care trebuie să se refere.”
Continuare »
8 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
