Pe Marcel Proust îl pomenesc prietenii ca pe un om de o gingășie care surprindea, încurca, în sfârșit copleșea pe acel ce, din întâmplare, se afla în centrul atenției și favorii acestui copil hipersensibil. Frica lui Proust de a jigni, trebuința nepotolită de a te îneca nu numai în gentilețe, ci în adâncă generozitate, nu se pot uita. Să auzim însă câteva judecăți literare ale acestui om angelic:
proza colorată a lui Taine, cu planuri în relief, e făcută să impresioneze pe elevii claselor secundare.
Renan: Originile creștinismului sunt, în general, rău scrise: „perpetuelle effusion d’enfant de choeur”; neputință rară de a descrie; stil de Baedecker; „des images de bon eleve”; „La vie de Jesus, une espece de Belle Helene du christianisme”. Sainte-Beuve: incapabil să înțeleagă ce este o imagine, „ce malin rafistoleur de phrases”; „Sainte-Beuve, dont la stupidite (a propos de Baudelaire) se montre telle qu’on se demande si elle n’est pas une feinte de la couardise”.
Sâmbătă, 21, şi duminică, 22 noiembrie 2009, de la ora 19.00, Teatrul Odeon prezintă primele reprezentaţii ale spectacolului „În container“ de Constantin Cheianu, în regia lui Cristian Ban şi cu o scenografie de Cristina Milea. Distribuţia este alcătuită din Mihai Smarandache, Marius Damian, Dimitrii Bogomaz, Gabriel Pintilei, Relu Poalelungi şi Irina Mazanitis.
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Jean de la Fontaine (8 iulie 1621 – 13 aprilie 1695) este semnat de Ion Brăescu:
„În 1668, creaţia sa poetică atinge culmi nebănuite, odată cu apariţia primelor şase cărţi de Fabule. Prieten cu Racine, Boileau şi Molière, devine unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai clasicismului, deşi Fabulele (a căror ultimă carte apare în 1694) se îndepărtează într-o anumită măsură de dogmele curentului. Ascuţişul lor satiric l-a iritat pe Ludovic XIV, care a amânat cu un an ratificarea alegerii lui La Fontaine ca membru al Academiei Franceze. […] Cultivând fabula, specie literară considerată minoră, La Fontaine a adus-o la asemenea perfecţiune încât n-a mai putut fi întrecută de niciunul dintre succesorii săi. Opera sa a influenţat şi poezia generaţiei paşoptiste româneşti, îndeosebi pe Grigore Alexandrescu.”
Nu încerc să cuprind iubirea într-o definiţie. E inutil. Nu s-au inventat cuvinte care să închidă iubirea în enunţuri concrete. Există doar încercări.
Cum înţeleg eu iubirea? Lacrimă de puritate picurată de divinitate în suflete alungate din Rai. Trăind într-un tărâm al mărginirii, omul caută neîncetat iubirea. Doar ea ne poate trimite spre infinit, spre libertatea neîngrădită de viaţă, timp, suferinţă.
Iubirea ne aruncă în abisurile morţii, ca apoi să ne învie din propria cenuşă, ridicându-ne pe culmile trăirii. Este un paradox neînţeles.
Internet Money colaborează cu Yeat pentru „No Handoutz”. Produsă de Rio Leyva, Yeat & Taz Taylor, noua piesă combină sintetizatoare zgomotoase, 808-uri distorsionate și, bineînțeles, clopote. Manipulându-și vocea pentru a se potrivi cu instrumentalul, Yeat dezlănțuie un val de fluxuri energetice, condamnându-i cu insistență pe cei care încearcă să-i copieze stilul pentru a ajunge la vârf. O uniune simbiotică între titanii SoundCloud adeseori imitați, combinația dintre Yeat și Internet Money reprezintă un nou hit.
Muzeul Național de Artă al României prezintă în perioada 13 – 15 mai 2022, în parteneriat cu Festivalul internațional de film documentar și drepturile omului One World România, Festivalul Internațional de Film Transilvania și Radio România Cultural, un program complex de activități culturale și educative, care cuprinde proiecții de film, ateliere specifice pentru copii și tineri, ghidaje specializate.