Search Results

 16 februarie 2021

Ipoteza fericirii

Publicul este așteptat marți, 16 februarie 2021, de la ora 19:30, la o discuție online despre „Ipoteza fericirii. Armonia dintre știința modernă și vechea înțelepciune”, a doua carte a psihologului social Jonathan Haidt publicată la Editura Humanitas. Acest volum, care cuprinde informații practice din psihologia pozitivă și neurologie, ne poate ajuta să înțelegem mai bine felul în care luăm decizii, să privim cu ochi mai înțelegători idealurile noastre despre fericire și statut și să avem așteptări mai rezonabile. La întâlnire sunt invitați Domnica Petrovai (psiholog clinician și psihoterapeut), Vlad Stroescu (medic psihiatru), Lidia Bodea (director al Editurii Humanitas). Moderatorul întâlnirii este Georgiana Ilie (senior editor DoR).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 14 februarie 2022

Juan Enriquez: Cum ne schimbă tehnologia percepția despre bine și rău

Ce determină înțelegerea de către societate a binelui și a răului? În această dezbatere care dă de gândit, futurologul Juan Enriquez oferă o perspectivă istorică asupra lucrurilor pe care omenirea le considera cândva acceptabile – de la sacrificiul uman și execuțiile publice, la sclavie și consumul de carne – și construiește ipoteza surprinzătoare că avansul tehnologic în creștere duce la un comportament etic mai evoluat.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 aprilie 2021

Specii naționale pe cale de dispariție

Iubitorii naturii au prilejul de a face cunoștință cu două specii de animale pe care extrem de puțini români au avut șansa de a le vedea: nurca europeană și dropia. În acest an, sub genericul „Europa 2021”, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales o tematică de mare actualitate: „Specii naționale pe cale de dispariție”. Astfel, Romfilatelia introduce în circulație, joi, 22 aprilie 2021, o emisiune de mărci poștale cu acest nume, emisiune alcătuită din două timbre, pe care sunt ilustrate două specii pe cale de dispariție din fauna României: nurca europeană (Mustela lutreola) și dropia (Otis tarda).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 23 aprilie 2020

Multiplele fațete ale stigmergiei

Cuvântul stigmergie a fost introdus de către biologul francez Pierre-Paul Grassé în anul 1959 pentru a desemna fenomenul prin care insectele sociale (furnici, albine, termite etc.) sunt stimulate să acţioneze prin însăsi opera pe care o realizează. Acest cuvant se formează prin alăturarea cuvintelor greceşti „stigma” (marcaj, semn) şi „ergon” (muncă, acţiune). În traducere literară, stigmergia semnifică acţiunea unui agent ca urmare a „semnelor” („marcajelor”) lăsate de agenţii predecesori, angajaţi în realizarea unui obiectiv comun.

În domeniul activităţilor umane, până acum au fost consacrate două modele de bază privind organizarea indivizilor: modelul ierarhic-competitiv şi modelul cooperativ.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 2 mai 2018

„Despre metoda şi stilul lui Proust” de Paul Zarifopol

Paul ZarifopolUna din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.

Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 septembrie 2017

O mie de femei albe

Editura Humanitas Fiction aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 13 septembrie 2017, ora 19:00, la lansarea romanului „O mie de femei albe. Jurnalul lui May Dott” de Jim Fergus, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei” şi tradus de Iulia Vladimirov. La eveniment vorbesc Ana-Maria Caia, scriitoare şi jurnalist cultural, Raluca Moianu, jurnalist, şi Laura Câlţea, deţinătoarea „Blogului unei cititoare de cursă lungă”. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'ipoteza'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii