Despre termenul de Produs Intern Brut se vorbește deseori ca și cum ne-ar fi fost „transmis de D-zeu pe tăblițe de piatră.” Dar acest concept a fost inventat în anii 1920 de un economist. Acum avem nevoie de un mijloc de evaluare mai eficient, potrivit secolului XXI, spune Michael Green: Indicele de Progres Social. Fermecător și spiritual, el ne arată cum putem utiliza această metodă pentru a măsura societățile pe baza a trei dimensiuni care contează cu adevărat. El dezvăluie o reașezare dramatică a țărilor atunci când le compari după acest criteriu.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, organizează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului de Teatru „Fest(in) pe Bulevard”, eveniment teatral care are loc la Bucureşti, între 11 şi 24 octombrie 2021.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Data nașterii: 1 februarie 1990; bilanțul a 30 de ani: peste 3000 de titluri, 30 de milioane de cărți publicate. Cărţile apărute la Editura Humanitas în primii ani după ’90 au fost printre puținele și cele mai importante semne ale schimbării în România. Generații întregi au crescut cu cărţile acestei instituţii. Prin campania aniversară „Humanitas 30 de ani – Ai atâtea vieți câte cărți ai citit” autorii Humanitas fac pledoarie pentru lectură. Într-un concept foto-video special, sunt alături de cititori, pentru a răspunde la întrebarea „De ce citim?”, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu, Ana Blandiana, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Tatiana Niculescu și Dan C. Mihăilescu.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

După participarea la mai multe festivaluri internaţionale de prestigiu, „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”, cel mai recent film al regizorului Corneliu Porumboiu, are premiera în România în data de 20 septembrie 2013. Din distribuţie fac parte Bogdan Dumitrache, Diana Avrămuţ, Mihaela Sîrbu şi Alexandru Papadopol.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

În interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1

Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.

6 voturi

Încarc...

Publicat de Genovica Manta in Articole, Cărţi, Dragoste, Folclor, Fragmente literare
5 comentarii »

“Scriitura şi diferenţa” este o lucrare ce aparţine lui Jacques Derrida (15 iulie 1930 – 8 octombrie 2004), părintele a ceea ce numim în literatură deconstrucţie / deconstructivism. Volumul a apărut şi în limba română la Editura Univers, Bucureşti, 1998, în traducerea lui Bogdan Ghiu şi a lui Dumitru Ţepeneag. Prefaţa lucrată de Radu Toma aduce în discuţie stilul extrem de interesant în care se naşte discursul acestui scriitor:

Mi se pare cu neputinţă să scrii o introducere în gândirea lui Jacques Derrida, pentru simplul motiv că nu cred că există o „gândire” Derrida, dacă prin acest termen ar fi să înţelegem un ansamblu de idei, ansamblu coerent în care fiecare idee este dedusă dintr-o alta sau serveşte la deducerea ei, ansamblu ce ar fi comandat de o idee centrală, la care ar fi de altfel reductibil. Dacă e să vorbim în cazul lui de „gândire”, ar trebui să avem în vedere faptul că termenul e ceea ce se numeşte în gramatică un infinitiv lung şi ar trebui să înţelegem prin el nu atât un sistem de gânduri, ci un dinamism, producerea de gânduri, activitatea de gândire. E tocmai sensul pe care îl voi da cuvântului în paginile care urmează.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »