Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Editura Vellant pregătesc o nouă traducere a romanului „Dracula” de Bram Stoker. În așteptarea acesteia, lansează o dezbatere privind influența asupra imaginii României a acestui personaj și a mitologiei create în urma lui. Proiectul „Dracula – Geneză și influențe” își propune realizarea unei cercetări (cantitative și calitative) care să răspundă la întrebarea Este plasarea castelului lui Dracula în Transilvania o oportunitate sau un blestem pentru România de azi? Oricine poate participa la sondajul disponibil online.
Igor Bergler, autorul bestsellerurilor „Biblia pierdută” și „Testamentul lui Abraham”, revine cu o colecție de șase povestiri de neratat adunate sub titlul „6 poveşti cu draci„.
Nemulțumiți de mediocritatea creatorului lor, șase draci evadează din tot atâtea tablouri. Altul are o revelație de factură kafkiană – e un Gregor Samsa întors pe dos, îndrăcit, în răspăr. Un altul preia legenda faustiană și o împinge până la ultima consecință. Unul e pirat, gentleman și cavaler. Cei mai mulți au grave probleme identitare. Și surprizele nu se opresc aici.
Dracii lui Igor Bergler sunt foarte departe de imaginile clasice ale răului, ei aparțin mai degrabă generației de îngeri căzuți, transformați în eroi civilizatori, dar nu numai. Un text de o densitate nebună, inteligent și distractiv în același timp, în care Márquez se întâlnește cu Borges, Kafka cu Goethe și Eco cu Bulgakov. O carte de neratat, un roller coaster în care nu poți urca fără centură de siguranță și unde nimic nu e ceea ce pare.
Marţi, 28 februarie 2017, ora 19:00, Editura Humanitas aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea volumului „Eu, Dracula şi John Lennon. Povestirile unui trăitor şi uluit observator în România comunistă şi în mirificul Occident” de Jan Cornelius, apărut în colecţia „Memorii/Jurnale”. La eveniment participă, alături de autor, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu şi Radu Paraschivescu.
Editura Humanitas Fiction a publicat de curând romanul „Dracula, mortul viu” de Dacre Stoker şi Ian Holt.
Pornind de la însemnările lui Bram Stoker, aflate în arhiva familiei, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker şi Ian Holt, scriitor şi scenarist, au creat o continuare a romanului-cult Dracula, în spiritul intenţiilor literare şi în stilul lui Bram Stoker, părintele lui „Dracula” şi întemeietorul genului horror.
La un an de la apariţia sa în 2009, romanul considerat de USA Today „o continuare ce a meritat să fie aşteptată 112 ani” a apărut deja în peste patruzeci de ţări.
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara povesteşte istoria lui Vlad Ţepeş în cartea audio „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul„, apărută la Humanitas Multimedia, cu acelaşi farmec cu care ne-a obişnuit. Chiar de n-ar fi adevărate decât o zecime dintre faptele ştiute despre domnitorul român şi tot ar fi fost de-ajuns să frapeze imaginaţia contemporanilor – mai cu seamă a celor care au avut de suferit de pe urma lui. Într-atâta încât numele lui Dracula a devenit, cu vremea, un adevărat simbol al cruzimii gratuite, diabolice, iar astăzi, oricât ne-am strădui, nu mai putem desfăşura şuviţa încâlcită a vieţii şi faptelor adevărate ale lui Vlad Vodă zis Ţepeş, zis Dracula.
Iată un fragment reprezentativ pentru calităţile de povestitor ale lui Neagu Djuvara:
Duminică, 19 octombrie 2008, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului de Nord din Satu Mare are loc premiera spectacolului „Jurnalul lui Dracula” de Marin Mincu, adaptarea şi regia Alexander Hausvater.
Spectacolul este realizat după romanul de succes al lui Marin Mincu, „Jurnalul lui Dracula”, despre cea mai cunoscută şi mai controversată personalitate românească a tuturor timpurilor – Vlad Ţepeş – şi despre permanenta stare de asediu în care trăieşte acest popor. Scriind în formă de jurnal, autorul trimite la izvoare istorice credibile, restituind o imagine a lui Dracula fascinantă, tulbure şi sinistră, dar foarte diferită de aceea care ne-a fost transmisă de legendă. Personajul istoric nu are nimic de-a face cu popularul vampir însetat de sânge, care ieşea în nopţile cu lună plină din mormânt. Marin Mincu evocă figura „adevărată” a războinicului de temut, Vlad al III-lea, şi originea „nelegiuirilor” lui, dezvăluindu-ne o neaşteptată imagine a lui Dracula, filosof, umanist, om de o foarte fină cultură europeană, poliglot.
Încarc...
