Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
De la Cervantes la Don Quijote
În anul 1605, de sub teascurile tiparniţei lui Juan de la Cuesta din Madrid vedea lumina zilei Don Quijote, un personaj fabulos, cum puţine se născuseră din vremea lui Homer încoace. Părintele său, Miguel de Cervantes y Saavedra, nu era licenţiat al universităţii din Salamanca, nici măcar bacalaureat, precum Samson Carrasco, ci un simplu soldat cărunt şi infirm, lăsat la vatră. Asemenea contemporanului său Shakespeare, avea şcoală puţină, dublată însă de un talent uriaş. Dascălul său, Juan de Hoyos, îl învăţase bine latina, dar mai ales castiliana, căreia Cervantes îi va fixa definitiv forma literară. Autorul nu era la primul păcat literar. Debutase pe când era elev, cu un sonet, patru redondillas, o copla şi o elegie în terţine, – toate într-o culegere de poezii publicate cu ocazia morţii reginei Isabela de Valois.
Poate că Don Miguel ar fi ajuns un bun poet de curte, versificator înzestrat, talentat căutător de rime, dacă n-ar fi simţit, irezistibil, chemarea armelor. Pentru o lungă perioadă de timp Cervantes lasă pana şi pune mâna pe sabie. Trăieşte nebunia eroică a războiului. Se înrolează în armata lui Juan de Austria. Îşi pierde un braţ luptându-se cu turcii în bătălia de pomină de la Lepanto (1571), ceea ce nu-l împiedică să se caţere, doi ani mai târziu, pe zidurile Tunisului, luând parte la asediul cetăţii. În drum spre Spania natală, cade în mâinile piraţilor berberi, fiind ţinut ostatic la Alger vreme de cinci ani. Paradoxal, muzele îl regăsesc tocmai la închisoare. În captivitate Cervantes îşi reia preocupările literare. Adresează secretarului regal Mateo Vasquez o scrisoare în versuri, foarte convingătoare, prin care imploră să fie răscumpărat. Însă piraţii au intuit valoarea scriitorului mai bine decât Lope de Vega, (ilustrul său detractor), cerând pentru eliberarea lui o avere: cinci sute de ducaţi în aur! Spania nu-l abandonează pe cel care va deveni inegalabila ei glorie literară. Regele, biserica şi familia pun mână de la mână şi banii se strâng.
Continuare »
Începe cea de-a doua ediție a Festivalului de film Cinefemina
În perioada 7-10 iulie 2022 are loc la București Festivalul de film Cinefemina. Acest eveniment se dorește a fi o recunoaștere a excelenței artistice a femeilor din industria cinematografică europeană – regizoare, scenariste, producătoare etc., care au contribuit prin creația lor la consolidarea egalității de gen în acest domeniu.
Continuare »
Mogoșoaia ClasicFest
Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului Mogoșoaia și Asociația Pro Valores invită publicul în perioada 28 – 29 mai 2022, la cea de-a XI-a ediție a „Mogoșoaia ClasicFest”. Pentru anul 2022, publicului i se propune un format nou, o multitudine de manifestări culturale care se desfășoară sub genericul „Culturile lumii”.
Continuare »
Extraordinară viață
„Extraordinară viață” („La vida extraordinaria”), de Mariano Tenconi Blanco, este prezentată în premieră națională în România. Premiera mondială a avut loc în 2018, la Teatrul Național Cervantes din Argentina, în regia autorului. Piesa este câștigătoarea Concursului Național de Dramaturgie, organizat de Institutul Național de Teatru din Argentina.
Primele reprezentații au loc pe 18, 19 și 20 noiembrie 2021, începând cu ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național București. Spectacolul face parte din programul 9G la TNB, destinat producțiilor independente.
Continuare »
Finala concursului „Humanitas în licee”, ediția a X-a
Vineri, 25 iunie 2021, la ora 11:00, cele trei echipe finaliste ale concursului „Humanitas în licee” se află faţă în faţă la ultima etapă a ediției a X-a, care se desfăşoară în sala de conferințe a Institutului „Cervantes” și care este transmisă online pe pagina de Facebook Humanitas. Tema finalei este „Istoria Balcanilor și a României în secolul XX”. Întrebările au fost concepute de istoricul Oliver Jens Schmitt și de Daniela Popescu, doctorand la Facutatea de Istorie, Universitatea din București, urmărind evenimente, concepte și personalități care pot fi reținute citind volumele „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” și „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” de Oliver Jens Schmitt, pe care echipele le-au avut în bibliografie.
Continuare »