Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate Florei, prin emisiunea de mărci poștale „Orhidee”, care intră în circulație joi, 6 august 2020. Forme grațioase și culori superbe, prezențe exotice, la asta ne duce gândul atunci când auzim de orhidee. Speciile prezentate în această emisiune filatelică se găsesc pe teritoriul României.
„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă.” E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat! Cum să ne ferim de capcanele pseudoştiinţei„. Participanții la dezbaterea de joi, 23 ianuarie 2020, care începe la ora 19:00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, au multe de spus despre subiectele care au produs valuri de pseudoștiință, uneori greu de contracarat, în spațiul public. La eveniment vorbesc, alături de Alex Doppelgänger, Ovidiu Covaciu, care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internetul românesc, și Cosmin Pojoranu, director de comunicare Funky Citizens. Discuția este moderată de Vasile Decu, jurnalist de știință.
În patrimoniul artistic al Muzeului Naţional Peleş se regăsesc colecţii de artă decorativă destinate odinioară meselor regale: servicii de masă din argint şi porţelan, servicii de pahare, tacâmuri, dar şi seturi de masă pentru călătorii, utile în perioada deplasărilor, a vânătorilor regale sau picnicurilor. Acestea sunt adevărate obiecte de artă realizate de artişti orfevrieri, sticlari, ceramişti şi ebenişti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Ele au fost comandate de la importante manufacturi europene şi orientale şi sunt martori tăcuţi ai fastului curţilor regale şi ai unui „savoir vivre” de altădată. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Arta la mesele regale”, vineri, 20 octombrie 2017, disponibilă în magazinele Romfilatelia.
Spectacol vibrant, de mare tensiune dramatică, realizat cu doar patru personaje, cu final grandios, care a ridicat sala în picioare timp de minute bune. Aşa s-ar putea caracteriza, pe scurt, premiera piesei “Herghelia albastră”, veritabil regal dramaturgic, oferit recent publicului de scena Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroşani. Piesa reprezintă un moment de vârf al teatrului de idei cu care ne-a obişnuit deja dramaturgul Valeriu Butulescu. Selectată în triada celor mai bune piese ale anului 2009, nominalizată de Ion Caramitru pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la Gala Premiior UNITER, în acest text de excepţie, aşa cum nota scriitorul Ironim Muntean (fost profesor de română al autorului, devenit între timp un exeget consecvent al acestuia), “Valeriu Butulescu armonizează în toată fiinţa sa poetul sensibil cu moralistul ironic, temperamentul solar de sorginte rurală, capacitatea disociativă şi analitică cu reflexivitatea insului lucid, atent sagace la spectacolul lumii diverse şi unitare totuşi în paradoxala ei alcătuire. (…) Autorul topeşte în scrierile sale lirismul şi reflexivitatea, privirii mirate şi ironice a scriitorului infăţişându-i-se o lume clădită pe o dialectică a contrastelor multiple între viaţă şi moarte, veşnicie şi efemeritate, iubire şi ură, sacru şi profan, astral si teluric, angelic şi demonic, fiinţă şi mască, esenţă şi aparenţă, virtute şi viciu, prietenie şi duşmănie, frumos şi urât, autenticitate şi falsitate, inocenţă şi perversitate, tinereţe şi bătrâneţe, singurătate şi sociabilitate, bogaţie şi sărăcie, înţelepciune şi prostie – în care induce o tensiune printr-un paradox de proporţie sau perspectivă.”
Există oameni care pot memora rapid liste de mii de numere, ordinea cărţilor de joc dintr-un pachet (sau zece!), şi multe altele. Scriitorul ştiinţific Joshua Foer descrie tehnica denumită palatul memoriei şi îi arată carateristica cea mai remarcabilă: oricine poate învăţa cum s-o folosească, inclusiv el.
Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:
Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.
Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.
Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.
Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).