19 octombrie 2017

Arta la mesele regale

În patrimoniul artistic al Muzeului Naţional Peleş se regăsesc colecţii de artă decorativă destinate odinioară meselor regale: servicii de masă din argint şi porţelan, servicii de pahare, tacâmuri, dar şi seturi de masă pentru călătorii, utile în perioada deplasărilor, a vânătorilor regale sau picnicurilor. Acestea sunt adevărate obiecte de artă realizate de artişti orfevrieri, sticlari, ceramişti şi ebenişti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Ele au fost comandate de la importante manufacturi europene şi orientale şi sunt martori tăcuţi ai fastului curţilor regale şi ai unui „savoir vivre” de altădată. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Arta la mesele regale”, vineri, 20 octombrie 2017, disponibilă în magazinele Romfilatelia.

Emisiunea filatelică aduce în atenţia colecţionarilor bogăţia şi fastul meselor de altădată, o masă la Casa Regală a României caracterizându-se prin bun gust, calitate şi rafinament. Feţele de masă şi şervetele de un alb imaculat, din damasc sau mătase, erau încărcate de servicii din porţelan fin, pahare din cristal strălucitor şi tacâmuri din argint. La Castelul Peleş masa era pregătită în bucătăria de la subsol unde se afla şi colecţia de vinuri, iar platourile erau aduse cu un lift până la nivelul sufrageriei, aflată la parterul înalt al castelului. Meniurile erau scrise zilnic pe foi de hârtie albă, purtând cifrul regal. Pentru dejunurile speciale, cu invitaţi importanţi, meniurile erau decorate policrom în peniţă, devenind mici opere de artă şi purtând denumirile felurilor culinare în franceză, considerată atunci drept limbă a gastronomiei.

În timpul seratelor de altădată de la Peleş, după cină se organizau jocuri de societate. Miza era o plimbare la Braşov cu automobilul Palatului.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează o fructieră executată în atelierul Goody & Co. Minton, din Anglia, în secolul al XIX-lea. Piesa este executată din porţelan pastă tare, modelat în tipar. Aceasta a fost ulterior pictată peste glazură şi parţial aurită cu aur coloidal.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei prezintă un serviciu ouar pentru trei persoane, realizat în atelierul Martin Hall & Co., din Anglia, din metal argintat, cu linguriţe din argint ce poartă marca atelierului Paul Telge, din Germania. Piesa creată în secolul al XIX-lea este gravată pe capac cu cifrul Regelui Carol I al României.

Vasul pentru punch, ilustrația timbrului cu valoarea nominală de 4,50 lei, este model Bambou din secolul al XIX-lea, creat de atelierul de sticlă Baccarat, din Franţa şi atelierul de orfevrărie Wollenweber, din München, Germania. Piesa din cristal suflat în tipar este încastrată în argint, parţial aurit, având o înălţime totală de 47 cm şi un diametru de 38,5 cm.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este reprezentată o bombonieră executată în atelierul Meissen, din Germania, în secolul al XIX-lea. Piesa este din porţelan modelat în tipar, pictat manual. Pentru a fi ornamentată s-a procedat la glazurare, folosirea barbotinei (o pastă diluată vitrifiabilă cu care se lipesc ornamentele pe obiectele de porţelan) şi la aurirea parţială a piesei. Înălţimea bombonierei este de 20 cm şi lăţimea de 29 cm.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, blocul de 4 timbre (în album) și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Albumul special este realizat în tiraj limitat de 254 exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de plicuri prima zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Fiecare element este numerotat de la 001 la 254.