Ambasada Franței în România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al României, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Institutul Cultural Român organizează seminarul internațional „Identificarea, definirea și eliminarea violențelor împotriva femeilor”, iar E.S. doamna Michèle Ramis, Ambasadorul Franței în România, și doamna Liliana Țuroiu, Președintele Institutului Cultural Român inaugurează seminarul internațional. Evenimentul are loc luni, 11 decembrie 2017, în intervalul 14:00-18:00, în Sala Frescelor a Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Librăria Humanitas de la Cişmigiu organizează luni, 30 mai 2016, de la ora 19:00, o seară japoneză dedicată romanului „Naufragii” de Akira Yoshimura, unul dintre cei mai importanţi prozatori niponi din a doua jumătate a secolului XX. Invitaţii acestei seri sunt Ioana Baldea Constantinescu şi Andrei Crăciun, scriitori şi jurnalişti, Angela Drăgan, profesor de limba şi literatura japoneză în cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Romano-Japoneze „Angela Hondru” din cadrul Universităţii Româno-Americane. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Librăria Humanitas de la Cişmigiu îi invită pe cei interesaţi marţi, 12 ianuarie 2016, de la ora 19:00, la o întâlnire cu Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu şi Sandra Ecobescu despre „Amintirile colonelului Lăcusteanu” – ediţia integrală a memoriilor lui Grigore Lăcusteanu, editată după cele două caiete manuscrise aflate la Biblioteca Academiei Române, cu o introducere de Ion Filitti, recent apărută la Editura Humanitas.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:

Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.

Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.

Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.

Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Poezii, Umor
2 comentarii »

Fragmente despre Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 — 13 noiembrie 1914) selectate din volumele II şi III ale lucrării „Istoria literaturii române contemporane” aparţinând lui Eugen Lovinescu (ediţia apărută la Editura Minerva, Bucureşti, 1981):

„Filonul poeziei lui D. Anghel s-a prelins între două strate literare impermeabile. Dedesubt, stratul literaturii sămănătoriste, valorificată prin ideologie naţională şi socială, i-a împiedicat penetraţia şi actualizarea:

În acest timp de liberă camaraderie artistică, scria, de pildă, d. Iorga despre Anghel, poetul s-a gândit mult asupra sa, asupra altora. S-a crezut nedreptăţit şi a simţit o plăcere amară în aceasta. Când s-a ivit iarăşi, poet, căuta în lumea florilor eroii săi într-o vreme când ne dădeam cu toţi silinţa să aflăm literaturii româneşti alte izvoare şi altă interpretare. Imnurile către florile scumpe de oraş erau aşadar o sfidare.

Prin neconformism cu ideologia sămănătoristă, poezia lui Anghel era, prin urmare, privită ca inactuală de critica sămănătoristă şi trecută printre preocupările inutile.”

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »