4 martie 2020
Ce lucru fragil e o femeie!
Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mânele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, când viața lor urmează o stea ce le arată calea.
De câte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
5 septembrie 2013
Bazat pe cartea omonimă pentru adolescenţi, scrisă de Cassandra Clare, filmul „Instrumente mortale: Oraşul oaselor” („The Mortal Instruments: City of Bones”) vine în premieră pe marile ecrane din ţară, începând cu 6 septembrie 2013.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Cinema, Impresii despre filme, Video, Ştiri
21 septembrie 2011
Joi, 22 septembrie 2011, de la ora 19:00, după mai bine de 10 ani, actriţa Manuela Hărăbor joacă din nou pe scena Teatrului de Comedie în spectacolul „Te iubesc!!! Te iubesc???”, după „Zăpezile de altădată” de Dumitru Solomon. Din distribuţie mai fac parte actorii Corina Moise şi Liviu Romanescu, dar şi dansatorul Alexandru Grigore, campion la dans sportiv. Adaptarea şi regia artistică sunt semnate de Chris Simion, iar scenografia de Adina Mastalier, într-un spectacol produs de Compania de Teatru D’AYA.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Dragoste, Teatru, Umor, Ştiri
12 octombrie 2010
De vineri, 15 octombrie 2010, poate fi vizionat în cinematografele din România filmul „Contesa însângerată” („The Countess”), scenariul şi regia Julie Delpy, tot ea deţinând şi rolul titular, alături de Daniel Bruhl, William Hurt, Tom Wisdom şi Anamaria Marinca.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cinema, Dragoste, Interviuri, Ştiri
18 martie 2010
M-ai înşelat cu încă o iarnă, dar te iert. Şuvoiul veţii, sângele îmi înfierbântă. Simbolurile zeiţei mă răscolesc prin timpuri. Spuma mării ei râde către ţărmul din mine. Mărul de aur, păcatul primit drept premiu, îl ţin în inima mea de păcătos. Scoicile mărilor se deschid acum şi le aud glasul. Dorinţa răbufneşte şi fiorii mă cuprind. Imnul Homeric se aude dispre zările primăverii, păşind pe câmpii de flori. Muşchii, fibre de oţel în coamele cailor, mătură vântul iernii rămas printre ultimile câmpii ale iernii, cabrându-se. Zeiţa vieţii se întoarce. Pleoapele mi se apleacă în jos, tremurânde de prea lumină. Albul zăpezii rămase aruncă sclipiri în dugi de raze de soare. Umbra aleargă fără oboseală ascunsă, păstrând încă umezeala pământului ce negru absoarbe lumina. Creionul cerului cu mâini uriaşe scrie pe pământ zile cu parfum de soare şi nopţi răcoroase. În aşteptare totul stă ascuns. Cerul, pământul şi subpământul, ca un arc uriaş îndoit, aşteaptă să trimită viaţa o nouă primăvară.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Viorel Muha in Eseuri
11 februarie 2010
“Eterna reîntoarcere a lucrurilor în ele însele, secretul formativ care ameninţă să creeze atmosfera de extaz şi solemnitate, adică secretul celui care străbate mările şi oceanelor lumilor spirituale, blestemul asumat cu trufie de a se întoarce într-un port veşnic, acelaşi, toate acestea par a fi numai forma metafizică, formulă demonică a profundului sentiment al anteriorităţii strămoşilor, sentiment care vibrează de la început în săngele şi spiritul lui Nietzsche” (E. Bertram, 1998, p. 17)
“A profeţi trecutul, a colora cu dorul de strămoşi gândurile despre viitor – în aceasta constă simţământul povară a tradiţiei umane, cheie de boltă a podului suspendat între un moment care a fost şi unul care va să fie, subiect trăind clipa divină „pe culmea înaltă”, plutind, asemenea lui Zarathustra, „ca un nor negru peste două mări, peste trecut şi viitor” – aceasta este viziunea lui Nietzsche despre viitoarea condiţie umană” (idem, pag. 40)
Nietzsche a deschis drumuri, iar strămoşii de început de cod m-au îndemnat să mă întreb, eu un aşa de mic într-un ocean aşa de mare:
– Hei, tu, ghem de viaţă, unde vrei tu să ajungi? Ce-ţi doreşti tu cel mai mult?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Viorel Muha in Eseuri