5 septembrie 2013

Instrumente mortale: Oraşul oaselor

Bazat pe cartea omonimă pentru adolescenţi, scrisă de Cassandra Clare, filmul „Instrumente mortale: Oraşul oaselor” („The Mortal Instruments: City of Bones”) vine în premieră pe marile ecrane din ţară, începând cu 6 septembrie 2013.



O adolescentă obişnuită din New York, Clary Fray (interpretată de Lily Collins), descoperă că este descendenta Vânătorilor de umbre, un clan mistic al tinerilor războinici pe jumătate îngeri, care încearcă să protejeze lumea de demoni. După dispariţia mamei sale (interpretată de Lena Headey), Clary este cooptată şi antrenată pentru luptă de un grup de astfel de vânători, care îi arată o altă faţă a New Yorkului, numită Downworld, un oraş fiinţe monstruoase.

Este un film pentru adolescenţi, în felul celor cu care ne-am obişnuit deja, cu lumi fantastice ascunse oamenilor de rând, în care trăiesc fiinţe nemuritoare (atât bune, cât şi rele, desigur). Toate cliseele – povestea de iubire, vampirii, vârcolacii, copiii pieduţi şi regăsiţi, puteri miraculoare, obiecte magice – sunt prezente şi aici… Dacă sunteţi iubitori ai genului, o să fie o încântare; dacă nu, nici n-o să vă schimbaţi opinia. Efectele speciale sunt deosebite, iar anumite elemente ale poveştii, rămase fără răspuns, dau sugestia unui – evident – episod următor în care, presupun, datele problemei se vor schimba, pentru că finalul acestei pelicule nu se potriveşte filmelor de gen.

Note de producţie

În 2007, autoarea Cassandra Clare le-a prezentat-o tinerilor cititori pe Clary Fray în „Instrumente mortale: Oraşul oaselor”, primul roman dintr-un imperiu de fantezie şi aventură. În lumea magică atent construită a lui Clare, o tânără descoperă că este înconjurată de vrăjitori, vampiri, vârcolaci, demoni – şi de misterioşii Vânători de Umbre, o rasă necunoscută de hibrizi de îngeri şi oameni care, în secret, protejează omenirea de cele mai năprasnice forţe ale răului.

Patru ani mai târziu, „Instrumente mortale: Oraşul oaselor” a ajuns pe rafturile librăriilor şi a devenit un fenomen mondial, după care au urmat cinci romane cu Clary Fray şi ai săi Vânători de Umbre, dar şi alte trei serii de romane care se desfăşoară în Lumea din Umbră, atât de frumos descrisă de Clare: „The Bane Chronicles”, „Dispozitive infernale”, „Artificii întunecate”.

Drepturile de ecranizare ale „Instrumentelor mortale: Oraşul oaselor” au fost obţinute în 2009. Clare a visat la asta dintotdeauna, dar nu credea că într-o zi chiar se va întâmpla. „A fost o aventură nemaipomenită de la prima idee, la romane, până la producţia filmului.” – spune Clare. „A fost ceva ireal. Când scrii o carte, speri că odată va deveni un film, dar nu contezi pe asta. Şi acum îmi vine greu să cred.”

Producătorul Robert Kulzer a citit volumele „Instrumente mortale” la sugestia colegilor săi, Bob Shaye şi Michael Lynne, producătorii unor filme blockbuster precum franciza „Stăpânul inelelor”. „Citind romanele, descoperi o nouă lume.” – spune Kulzer. „Îmi doream să petrec mai mult timp cu aceste personaje în incredibila lor aventură. Lumea asta este plină de surprize şi am vrut ca filmul să redea această senzaţie de uluire.”

Camody nu cunoştea piaţa de literatură de ficţiune destinată tinerilor, dar a avut la îndemână câţiva experţi. „Am aflat că fiicele mele adolescente sunt fane ale romanelor.” – spune producătorul. „Ele s-au obişnuit oarecum cu filmele pe care le fac, dar acesta le-a atras atenţia. ‘Instrumente mortale’ este ceea ce voiau să vadă pe marele ecran. După ce am început să cercetez piaţa şi mi-am dat seama de cât de numeros este publicul acestor romane, m-am alăturat entuziast proiectului.”

Cărţile au fost traduse în 36 de limbi şi au fost publicate în peste 22 de milioane de exemplare în întreaga lume. O poveste grandioasă care străbate secole şi continente, seria a inspirat milioane de fani devotaţi, cu care Clare păstrează legătura prin apariţii personale şi reţelele de socializare.

„Pentru mine, ca autoare, printre cele mai plăcute momente ale experienţei au fost să creez o lume care s-a născut în mintea mea şi ca apoi să văd că atâţia oameni şi-ar dori să trăiască în ea.” – spune autoarea. „Încerc să iau legătura cu ei cât de des pot, online, la întâlniri literare, la evenimente de promovare şi în călătoriile mele în ţară. A fost minunat să împărtăşesc bucuria cu oameni care sunt la fel de implicaţi în poveste ca şi mine. Deja iubesc personajele ca pe persoane apropiate lor şi le-au atribuit chipurile actorilor care vor juca în film.”

Oricât de fascinante ar fi elementele de fantezie ale poveştii, Carmody crede că atracţia este una mai profundă. „Este povestea unei tinere femei care se descoperă pe sine.” – spune acesta. „Este o premisă isteaţă şi captivantă, dar ridică probleme de care tinerii sunt interesaţi, pentru că sunt în procesul de descoperire de sine.”

Producătorii au dezvoltat scenariul timp de doi ani, ţinând cont de faptul ca legiunile de fani ai Cassandrei Clare îi urmăresc îndeaproape. „A trebuit să fim foarte atenţi la schimbările aduse naraţiunii sau personajelor.” – spune Carmody. „Filmul trebuia să fie cât mai fidel romanelor.”

Scenarista Jessica Postigo Paquette a primit misiunea de a scrie un scenariu din trei capitole a ceea ce urmează să fie o franciză de proporţii cu o eroină de invidiat. „Când am citit prima oară romanul, m-am îndrăgostit de Clary Fray.” – spune Postigo. „Nu este o domniţă la ananghie. Dimpotrivă. Pătrunde în lumea aceasta paralelă, despre care nimeni n-ar fi crezut vreodată că există, şi îi face faţă fără frică.”

Postigo spune că cea mai importantă responsabilitate a ei este faţă de Clare şi fanii romanelor. „Am ţinut să protejez creaţia Cassandrei.” – spune Postigo. „Aşa am crezut de cuviinţă. Am mare respect pentru lumea pe care a creat-o. Romanele ‘Instrumente mortale’ sunt foarte diferite de orice alt roman pentru adolescenţi pe care l-am citit.”

Pe parcurs, i-a cerut sfatul autoarei. „Cassandra a fost o parte integrantă a procesului.” – spune Postigo. „Ne-am consultat deseori cu ea pe măsură ce scriam scenariul. A fost întotdeauna înţelegătoare faţă de grijile noastre şi uneori sugera soluţii la care noi nu ne gândiserăm. Are o personalitate puternică şi frumoasă şi alege inteligent felul în care colaborează.”

De asemenea, Clare i-a prezentat în detaliu realizatorilor pe fanii ei. „Fanii ne-au susţinut.” – spune Carmody. „Ştiu că a contat că autoarea a făcut parte din procesul de realizare a filmului. Nimeni nu ştie povestea mai bine decât ea. Ne-a ajutat enorm la alegerea distribuţiei şi în comunicarea cu fanii.”

După ce a început procesul de realizare a scenariului, următorul pas era alegerea regizorului ideal. „Căutam ceva anume la regizor – cineva care să fi lucrat cu acest gen, care să ştie să gestioneze elementele fantastice prin efecte speciale şi care să creeze o lume originală.” – spune Kulzer. Harald Zwart, care a regizat de curând reecranizarea de succes „Karate Kid”, cu Jaden Smith, s-a întâlnit cu producătorii şi aceştia şi-au dat seama că este regizorul potrivit pentru acest film – abordând povestea nu din perspectiva genului, ci a personajelor conturate şi realiste. „Harald s-a îndrăgostit de acea lume şi de personaje.” – adaugă Kulzer. „A vrut să le redea exact ca în carte. Harald avea un dosar ticsit cu planuri şi schiţe. Şi-a imaginat în detaliu personajele, decorul, paleta de culori, chiar şi magia.”

După o singură întâlnire de două ore l-au angajat pe Zwart. „I-am spus: Harald, am impresia că îţi doreşti foarte tare să realizezi filmul ăsta.” – spune Kulzer. „A acceptat să lase totul deoparte şi să se concentreze la pregătirile acestui film. A ajuns să cunoască lumea din cărţi până la cel mai mic detaliu, citind blogurile fanilor şi descoperind ce le place şi ce nu. Dacă avea întrebări, i le adresa direct Cassandrei, astfel procesul a fost foarte transparent şi cursiv, pentru că ea este foarte apropiată de fanii ei. Când îi întreba despre un aspect al filmului, primeam mii de răspunsuri.”

Regizorul spune că l-au atras acţiunea şi posibilităţile estetice ale poveştii, dar cel mai puternic s-a simţit atras de personaje, în special de Clary. „Într-un fel, este o poveste poliţistă despre o tânără femeie în căutarea a ceva ce s-a pierdut.” – spune regizorul. „Pe parcurs, descoperă că mare parte din ceea ce a crezut toată viaţa nu este adevărat. În fiecare zi, personajul are o revelaţie care întoarce cu susul în jos ceea ce credea ea. Dar Clary este o tânără foarte puternică şi stăpână pe viaţa ei. Unul dintre aspectele care îmi plac la personajul ei este că atunci când i se spune să nu facă ceva, ştii că probabil o s-o facă.”

Zwart şi Clare au lucrat împreună să creeze o lume închegată pentru poveste. „Când m-am întâlnit prima oară cu Harald, în Los Angeles, m-a asaltat cu întrebări.” – spune Clare. „A fost foarte plăcut să vorbesc ore întregi cu cineva despre ceva la care eu m-am gândit în ultimii şapte sau opt ani. Pentru mine, este ceva real. Nu avea experienţă cu genul fantastic şi l-au fascinat regulile şi sistemele la care trebuie să aderi odată ce le stabileşti. În Harry Potter ştim că magia se creează când vânturi bagheta şi rosteşti un cuvânt. În cărţile astea, magia este diferită, dar la fel de consistentă.”

Distribuţia este întotdeauna un aspect important şi sensibil în realizarea unui film. Este un echilibru delicat de alchimie, artă şi cifrele de la box office. Dar în cazul filmului „Instrumente mortale: Oraşul oaselor”, realizatorii simţeau presiunea aşteptărilor fanilor.

„N-am mai păţit aşa ceva.” – spune Carmody. „Şi am realizat o mulţime de filme de cult. N-am vrut să-i dezamăgim pe cititori. Nu vreau să-i dezamăgesc, aşa cum nu vreau să le dezamăgesc pe fiicele mele. Îşi doresc ca povestea să prindă viaţă pe ecran ca şi în carte şi cu personajele pe care le îndrăgesc.”

Clay Fray şi Simon Lewis

Lily Collins interpretase doar două roluri modeste când a fost aleasă pentru rolul lui Clary Fray, adolescenta din Brooklyn care devine o războinică în lumea supranaturală din „Instrumente mortale: Oraşul oaselor”. Dar s-a răspândit vestea la Hollywood că Lily este o tânără actriţă care trebuie urmărită.

„Ne-am gândit că are potenţialul să interpreteze grozav personajul Clary.” – spune Kulzer. „Când producţia a suferit o întârziere, i s-a oferit rolul principal în „Oglindă, oglinjoară” şi l-a acceptat. A fost o binecuvântare pentru noi, pentru că urma să joace într-un film alături de Julia Roberts.

Collins este înzestrată cu un talent aparte, rareori întâlnit la tinerele actriţe la început de carieră.” – continuă Kulzer. „Este un fenomen în actorie. În culise, este o tânără frumoasă ca oricare alta, dar când apare pe platou are loc o transformare. Se lasă absorbită de lumea personajului ei. Clary ascultă cu atenţie ce spun alţi oameni, iar Lily reacţionează într-un fel care denotă că este prezentă.”

Dar actriţa spune că presiunea este mai mare, fiind o fană a romanelor. „Există avantaje şi dezavantaje când citeşti o serie de cărţi înainte să realizezi filmele.” – spune Collins. „Le-am citit pe toate şi a trebuit să mă detaşez de romanele ulterioare, pentru că personajul nu ştie ce urmează să se întâmple. La începutul seriei, ea este o fată obişnuită. Având prea multe informaţii, puritatea momentului poate fi compromis.”

Actriţa a urmărit cu entuziasm evoluţia scenariului. „Este o adaptare fidelă a cărţii, dar se poate susţine singur ca film” – spune Collins. „Este o poveste bazată pe personaj şi emoţii, aşa cum a fost scrisă de Clare şi regizată de Harald.

La începutul poveştii, Clary Fray este o adolescentă care locuieşte în Brooklyn. Dar după ce mama ei dispare, Clary trebuie să recupereze un obiect sacru, ce a fost ascuns din calea forţelor răului. Astfel, fata obişnuită devine o eroină cu noi responsabilităţi şi puteri pe care încă nu le înţelege. Se află în primejdie pe tot parcursul filmului, dar leagă noi prietenii care îi vin ajutor şi le pune la îndoială pe cele despre care credea că le cunoaşte bine.”

Collins acceptase rolul când Zwart a fost ales ca regizor. Actriţa a fost unul dintre motivele pentru care regizorul a acceptat acest proiect. „Este o actriţă versatilă, iar asta îmi uşurează munca.” – spune Zwart. „Genul ăsta de film implică multă tehnică, iar ea poate să transmită emoţie chiar şi în cele mai calculate momente.”

Cel mai bun prieten al lui Clary este Simon Lewis, un adolescent tocilar pe care îl cunoaşte de când avea şase ani. Simon o însoţeşte pe Clary în aventura ei în Lumea din Umbră.

Simon este un personaj îndrăgit în lumea romanelor şi este îndrăgostit în secret de Clary de ani buni. „Toată lumea vede asta, cu excepţia lui Clary.” – spune Kulzer. „Într-un fel, el este cel mai curajos personaj, pentru că este un băiat obişnuit, fără puteri sau arme speciale. Dar cu minte şi curaj reuşeşte s-o protejeze pe Clary. Seamănă oarecum cu personajul Clark Kent, pentru că este tocilarul cu ochelari care întotdeauna are o replică amuzantă, dar care nu şi-a găsit încă locul în lume.”

Vânătorii de umbre

Când Clary vede trei Vânători de Umbre – Jace Wayland şi Alec şi Isabelle Lightwood – omorând, aparent, un tânăr într-un club de noapte, este prima oară când vede ce se întâmplă în Lumea din Umbră. Este speriată şi derutată, pentru că se pare că ea este singura care îi poate vedea.

Jace a fost unul dintre cele mai dificile roluri de distribuit, potrivit lui Carmody. „În roman este descris ca fiind foarte chipeş şi neasemuit de inteligent. Jace este înţelept pentru vârsta lui, pentru că ucide demoni de foarte mult timp. Este sarcastic vizavi de ceea ce face, spunând că protejează oamenii de lucrurile prosteşti în care se amestecă. Este nobil, dar nu chiar aşa de nobil.”

„Personajul lui Jace este energic, sensibil, misterios şi foarte îngâmfat.” – spune Collins. „Îl placi şi empatizezi cu el. Nu se teme să arate că este nesigur. Iar Jamie a reuşit să redea toate astea. Şi-a executat toate cascadoriile cu zâmbetul pe buze şi se mândrea sincer cu munca lui.”

Bower a mai interpretat rolul lui Caius în „Saga Amurg” şi rolul principal al Regelui Arthur în „Camelot”, adaptarea televizată a legendei lui Arthur. Actorul spune că vulnerabilitatea lui Jace este foarte aproape de suprafaţă. „Are o faţadă impunătoare. Pare un războinic, dar este încă un băiat. Îmi place că este direct, aşa îşi maschează vulnerabilitatea. Este foarte sarcastic şi se ascunde în spatele umorului, mai ales când se află într-o situaţie stânjenitoare sau dureroasă pentru el.”

Povestea de dragoste a fost atracţia scenariului pentru Bower. „Sigur că îmi place lumea demonilor şi a celor din Downworld, dar, totodată, totul este extrem de real.” – spune actorul. „Cred că asta vrea să vadă şi publicul. Sunt mândru că am contribuit la film şi sunt onorat că mi s-a acordat ocazia să lucrez la o carte îndrăgită de atâţia oameni.”

După ce realizatorii i-au găsit pe Collins şi Bower, au început să construiască restul numeroasei distribuţii.

Deşi West nu citise romanele, scenariul a fost de ajuns s-o convingă să se implice. „Este o poveste grozavă!” – spune ea. „Şi ştiam că vor juca actori nemaipomeniţi ca Lily şi Jamie. După ce m-a fost oferit rolul, am citit toate cărţile şi m-au captivat. Când am citit prima oară scenariul cu actorii, am fost uluită de restul distribuţiei. Toată lumea se concentra să fie cât mai bun. Dacă actorii cu care lucrezi muncesc din greu şi se simt bine, nu se poate mai bine de atât.”

Loialitatea şi ataşamentul faţă de familie al personajului au atras-o pe West. „Isabelle are valori morale puternice.” – spune actriţa. „Nimeni nu se poate pune în calea familiei ei, nici măcar Jace, aşa că este dură cu Clary şi Simon. M-am ataşat de ea. Uneori vorbeşte fără să gândească, ceea ce îi dă o latură umană.”

Clare o laudă pe actriţă pentru capacitatea de a reda sensibilitatea şi neînfricarea Vânătoarei de Umbre. „Jemima este caldă ca Isabelle, dar, uitându-te la ea, n-ai vrea să te iei la harţă cu ea, mai ales dacă are biciul la îndemână.”

„Am turnat un film cu el acum câţiva ani, ‘Drum Interzis’” – spune Kulzer. „Distribuţia era formată din tineri arătoşi, dar întotdeauna cea mai lungă coadă era la rulota lui Kevin.”

Alec, la fel ca sora lui, este suspicios faţă de Clary. „Nu îi place când apar oameni noi în aranjamentul lor.” – spune Zegers. „N-are la fel de multă răbdare pentru frumuseţea ei şi alte lucruri de care Jace este foarte atras. Formula lor funcţionează perfect de ani de zile. Clary este o variabilă la care nimeni nu se aştepta şi, când apare, totul începe să le meargă prost.”

Personajul are un secret care îl face un proscris printre Vânătorii de Umbre. „Alex este un personaj complex.” – spune actorul. „Este interesant să joci rolul unui tip care nu poate fi pus la pământ. Alex este un criminal, asta este singura lui preocupare. Scopul său principal este să-şi facă datoria şi s-o facă bine. Unii, ca Jace, sunt buni de la natură. Alex trebuie să muncească din greu.”

Zegers a lucrat la numeroase proiecte mai puţin cunoscute, dar cu „Instrumente mortale: Oraşul oaselor” o să se facă remarcat. „Am lucrat la atâtea filme care n-au fost văzute de mulţi oameni.” – spune actorul râzând. „Proiectul ăsta are multe dintre elementele pe care îmi place să le văd în filme, precum o intrigă grozavă şi personaje incitante. Cred că şi publicului îi va plăcea.”

Când Clary se refugiază la Institut, casa şi tabăra de antrenament a Vânătorilor de Umbre, este luată sub aripa lui Hodge Starkweather, un Vânător de Umbre cu experienţă, care i-a educat pe Jace, Alec şi Isabelle.

Hodge încă se luptă cu consecinţele deciziilor proaste pe care le-a luat în viaţă. „Este un om bun, dar a făcut nişte alegeri greşite, iar asta e întotdeauna interesant de interpretat.” – spune Harris. „Viaţa sa interioară este o parte integrantă a poveştii, aşa că am avut multe informaţii despre personaj ca să îi dau viaţă. Rolul ăsta nu este foarte diferit de interpretarea unui personaj istoric.”

În ultimii 18 ani, Hodge a fost ţinut captiv la Institut. Consiliul i-a interzis să părăsească teritoriul Institutului. „Eu şi Harald am avut o idee – blestemul care îl împiedică pe Hodge să părăsească Institutul are un efect psihologic, este un fel de manipulare Jedi.” – spune Harris. „Dar asta nu schimbă faptul că se simte blocat şi vrea ca blestemul să fie ridicat. În momentul ăsta este pregătit să facă ce trebuie, chiar dacă ştie că e greşit.”

Harris este încrezător că filmul este fidel spiritului cărţii. „Mie, personal, îmi place mitologia poveştii.” – spune actorul.

De-a lungul secolelor, Vânătorii de Umbre s-au împărţit în două categorii: cei care cred că menirea lor este să protejeze lumea necondiţionat şi cei care cred că trebuie să fie recompensaţi pentru riscurile pe care şi le asumă. Personajul negativ, elegant şi periculos al filmului este Valentine, interpretat de Jonathan Rys Meyers. El face parte din ultima categorie, iar uneltirile sale ameninţă să tulbure Lumea din Umbră, dar şi lumea umană.

În mare parte din film, nu ştim unde se ascunde Valentine, dar prezenţa lui din umbră otrăveşte atmosfera. „Numele lui îţi dă fiori reci pe şira spinării.” – spune Kulzer. „După ce Clary începe să cerceteze ce s-a întâmplat cu mama ei, numele lui apare în diferite ocazii. Iar asta pregăteşte momentul în care, în sfârşit, îşi face apariţia.”

Valentine a furat Cupa Muritorilor cu ani în urmă, ca apoi să-i fie furată. Vrea s-o recupereze şi este în stare de orice ca să pună mâna pe ea. „Valentine este carismatic, fără îndoială, dar aşa sunt mulţi bărbaţi periculoşi.” – spune Rhys Meyers. „S-a războit atâta timp, încât asta este tot ce ştie acum. Încearcă să-şi salveze poporul. A furat Cupa Muritorilor pentru că nu mai credea în legile Clave, braţul politic al Vânătorilor de Umbre. Experimentând cu ea, Valentine a devenit pe jumătate demon.”

Valentine este ajutat în căutarea Cupei Muritorilor de către Emil Pangborn şi Samuel Blackwell, doi uriaşi interpretaţi de Kevin Durand şi Robert Maillet. „Valentine nu-şi murdăreşte mâinile.” – spune Clare. „Îi pune să săvârşească acte de violenţă cu care el nu şi-ar murdări mâinile.”

Şi cei doi o fac cu plăcere. „M-am bucurat când am aflat că Robert Maillet şi Kevin Durand vor interpreta acele roluri.” – spune Clare. „Pe Kevin îl ştiam din filmele „Resident Evil”, iar de Robert mi-am amintit în rolul său memorabil din „Sherlock Holmes”. Era un uriaş înfricoşător. Cred că au fost alegerea potrivită pentru aceste personaje. N-aş vrea să mă întâlnesc cu ei pe o alee întunecată.”

Unicul scop în viaţă a lui Pangborn este să-l ajute pe Valentine să găsească Cupa Muritorilor. „Este un personaj întunecat.” – spune Durand. „Am interpretat multe personaje negative, dar nu eram sigur în privinţa ăstuia. Însă odată ce am vorbit cu Harald, mi-am dat seama că o să pot să creez ceva mai mult decât scria în scenariu. L-am făcut mai caraghios, deşi este foarte concentrat asupra misiunii sale.”

Despre distribuţie

Lily Collins (care o interpretează pe Clary Fray) este un star în devenire la Hollywood. Deja a fost lăudată pentru numeroase roluri şi este printre cele mai căutate actriţe tinere din industrie.

Collins a debutat în filmul nominalizat la Oscar în 2010, „The Blind Side”, alături de câştigătoarea premiului Oscar, Sandra Bullock, şi de Tim McGraw. Cel mai recent, am văzut-o pe Lily în „Stuck in Love”, în regia lui Josh Boone, un film care urmăreşte povestea unei celebrităţi literare încă îndrăgostit de fosta lui soţie. Collins a interpretat rolul fiicei lor, studentă care, la fel ca şi mama ei, este râvnită de un coleg ce-şi doreşte să devină scriitor, interpretat de Logan Lerman. În filmul lansat în iulie 2013, mai joacă Greg Kinnear, Jennifer Connelly, Nat Wolff, Liana Liberato şi Kristen Bell.

În mai 2013, a jucat în „The English Teacher” cu Julianne Moore, Nathan Lane şi Greg Kinnear. În film, este vorba despre o profesoară de engleză căreia i se schimbă viaţa când un fost elev de-al ei se întoarce în orăşel, după ce nu a reuşit să se remarce ca dramaturg în New York.

Lily Collins a jucat în 2012 rolul Albei-ca-Zăpada în „Oglindă, oglinjoară”, în regia lui Tarsem Singh. Actriţa a făcut parte dintr-o distribuţie prestigioasă, Julia Roberts interpretând rolul Reginei, iar Armie Hammer, rolul prinţului Andrew Alcott.

Lily Collins are numeroase pasiuni pe lângă actorie. A publicat articole ca jurnalistă şi este o prezentatoare de televiziune cu experienţă. A prezentat inaugurarea prezidenţială pentru postul de televiziune Nickelodeon, a scris despre convenţiile naţionale democratică şi republicană pentru revista „Seventeen”, a colaborat cu revista „CosmoGIRL!”, a prezentat „Hollywood Hang” şi „Countdown to Kids’ Choice!”, cea din urmă este pre-showul premiilor Kids’ Choice din 2009, precum şi „În Direct de pe covorul roşu la Premiile Oscar” pentru postul E! Network.

Lily Collins şi-a descoperit pasiunea pentru jurnalism la vârsta de 15 ani, când a început să lucreze pentru populara revistă de modă „Elle Girl UK”, pentru care a scris un articol despre cele mai noi tendinţe de la Hollywood şi cele mai în vogă locuri din Los Angeles. În prezent, Lily locuieşte în Los Angeles.

Jamie Campbell Bower (care îl interpretează pe Jace Wayland) este unul dintre cei mai de succes tineri actori britanici. Anul trecut, Jamie a reluat rolul Caius în „Saga Amurg: Zori de zi (Partea II)”, penultimul film din seria de succes „Saga Amurg”, ecranizarea romanelor scrise de Stephenie Meyer. Jamie a jucat şi în „Saga Amurg: Zori de zi (Partea I)” şi în „Saga Amurg: Lună nouă”. Caius este unul dintre liderii vampirilor Volturi. Actorul a jucat alături de Robert Pattinson şi Kristen Stewart.

În 2011, Jamie a jucat rolul principal, Regele Arthur, în „Camelot”, adaptarea televizată Channel 4 a legendei lui Arthur, care a fost difuzată şi de postul de televiziune american Starz, la începutul acestui an.

Jamie s-a alăturat unei distribuţii impresionante, din care au făcut parte Eva Green, Joseph Fiennes şi Claire Forlani. În cinematografie, a jucat rolul „tânărului Oxford” în „Anonymous”, un thriller politic despre adevăratul autor al pieselor lui Shakespeare. Regizat de premiatul regizor Roland Emmerich, în film mai joacă Rhys Ifans, Rafe Spall, Vanessa Redgrave şi Joely Richardson.

Jamie a jucat şi în noua adaptare ITV a serialului de cult din anii 1960 „The Prisoner”, alături de Jim Caviezel, Hayley Atwell şi Sir Ian McKellen. Serialul a fost difuzat în America de AMC. În 2007, a primit aprecierea criticilor pentru interpretarea personajului Douglas în producţia BBC „The Dinner Party”.

Robert Sheehan (care îl interpretează pe Simon Lewis), nominalizat la premiul IFTA pentru staruri în devenire, este probabil cel mai cunoscut pentru interpretarea îndrăgitului personaj Nathan din serialul „Misfits”, premiat la BAFTA. Pentru acest rol, Robert a fost nominalizat la premiul BAFTA TV şi IFTA pentru cel mai bun rol secundar şi la premiul Golden Nymph, la Festivalul de Televiziune de la Monte Carlo, pentru actori extraordinari într-un serial de dramă.

Robert este actor încă din copilărie. A debutat în aclamatul film „Recviem pentru copilărie”. În adolescenţă, a jucat în câteva lungmetraje, printre care „Ghostwood” şi „Summer of the Flying Saucers”. În martie, 2009, Robert a interpretat rolul lui BJ în trilogia producă de Channel 4, „Red Riding”, cu Sean Bean, David Morrissey, Andrew Garfield şi Paddy Considine. Producţia a avut mare succes şi a fost nominalizată la câteva premii BAFTA.

În 2011, Robert a fost nominalizat la premiul IFTA pentru cel mai bun rol principal într-o producţie de televiziune pentru rolul lui Darren din drama poliţistă irlandeză „Love/Hate”. Recent, Channel 5 a achiziţionat primele două sezoane ale dramei de succes produsă de RTE, care au fost difuzate în iulie 2013. În decembrie 2011, Robert a jucat alături de Stephen Fry, Christopher Eccleston şi Victoria Wood în adaptarea BBC „The Borrowers”.

În televiziune, Robert a mai jucat în „Bittersweet”, „Rock Rivals”, „Dinastia Tudorilor”, „Bel’s Boys”, „The Clinic”, „Young Blades” şi „Foreign Exchange”.

Anul trecut, l-am văzut pe Robert în al doilea sezon al dramei BBC „Accused”, creată de Jimmy McGovern. Actorul a fost apreciat pentru interpretarea sa, iar Caroline Frost, de la „Huffington Post” a scris: „Robert Sheehan are o prezenţă magnetică pe ecran şi îi este menit să ajungă la Hollywood.” De asemenea, a mai jucat în comedia BBC „Me and Mr. Jones” cu Neil Morrissey şi Sarah Alexander.

În prezent, Robert lucrează la filmul „Anita B”, regizat de Roberto Faenza, cu Eline Powell şi Antonio Cupo.

Jonathan Rhys Meyers (care îl interpretează pe Valentine) a dobândit faima internaţională şi premiul Criticilor de Film din Londra, odată cu rolul lui Todd Haynes în filmul „Velvet Goldmine”, cu Ewan McGregor, Christian Bale şi Toni Collette. De atunci, Rhys Meyers a câştigat Globul de Aur pentru rolul său din miniseria CBS „Elvis” şi a fost nominalizat la Globul de Aur pentru rolul Henry al VIII-lea din „Dinastia Tudorilor”. Rhys Meyers continuă să lucreze alături de cei mai în vogă actori şi regizori, numărându-se printre cei mai râvniţi actori principali de la Hollywood.

În „Din PariS, cu dragoste”, regizat de Pierre Morel, Rhys Meyers a jucat alături de John Travolta. În film este vorba despre un tânăr lucrător la ambasadă (Rhys Meyers) şi un agent secret american (Travolta) ale căror destine se întâlnesc când cel din urmă lucrează la o misiune riscantă în Paris.

În 2010, Rhys Meyers a interpretat pentru ultima oară personajul Henry al VIII-lea, în al patrulea şi ultimul sezon al serialului Showtime „Dinastia Tudorilor”. Serialul, care i-a adus lui Rhys Meyers două nominalizări la Globul de Aur pentru interpretarea rolului regelui, descrie anii timpurii şi turbulenţi din viaţa lui Henry, inclusiv relaţiile amoroase şi politice.

L-am văzut pe actor în sequelul blockbuster „Misiune imposibilă III”, alături de Tom Cruise, Laurence Fishburne şi Phillip Seymour Hoffman, în regia lui J.J. Abrams.

Născut în Dublin, Irlanda, Rhys Meyers a debutat în filmul „A Man of No Importance”, apoi a jucat rolul unui tânăr asasin în biografia regizată de Neil Jordan, „Michael Collins”. Printre filmele sale se mai numără „Creatorul”, „Telling Lies in America”, cu Kevin Bacon; „Guvernanta”, cu Minnie Driver; thrillerul „B. Monkey”; „The Loss of Sexual Innocence”, regizat de Mike Figgis; westernul regizat de Ang Lee „Ride with the Devil”; „Titus Andronicus”, regizat de Julie Taymor, cu Anthony Hopkins şi Jessica Lange; „Tânăr şi deprimat în America”, cu Christina Ricci; „The Tesseract”; drama poliţistă „Legământul”, cu Clive Owen şi Charlotte Rampling; şi „Soţia împăratului”.

Despre echipa de producţie

Harald Zwart (regizor) este una dintre vocile fruntaşe ale unei generaţii de regizori instruiţi internaţional, regizând numeroase genuri de film, televiziune, spoturi publicitare şi videoclipuri muzicale.

S-a născut în Olanda şi a crescut în Fredrikstad, Norgevia. Zwart a început să realizeze filme la vârsta de opt ani şi a studiat la prestigioasa Academie Olandeză de Film din Amsterdam. După ce filmul său din studenţie, „Surpriza lui Gabriel”, a fost difuzat de televiziunea scandinavă, a început să regizeze spoturi publicitare şi, în scurt timp, a devenit unul dintre cei mai de succes regizori de reclame şi videoclipuri muzicale. Printre mărcile cu care a lucrat Zwart se numără BMW Mini, ING, Sky Television Capital One, Nokia, câştigând numeroase premii pentru munca sa în publicitate.

Regizorul a studiat pianul clasic şi îşi împarte timpul între Los Angeles şi Oslo, regizând în continuare spoturi publicitare şi dezvoltând proiecte sub egida casei sale de producţie Zwart Arbeid, pe care a fondat-o împreună cu Veslemoey Ruud Zwart.

Jessica Postigo Paquette (scenaristă) s-a născut în Philadelphia, dar a crescut în Ţara Bascilor din nordul Spaniei, unde şi-a început cariera ca jurnalist politic la un ziar naţional. A lucrat apoi la cea mai de succes agenţie independentă de publicitate din ţară, unde a creat campanii publicitare premiate pentru clienţi internaţionali precum Newsweek, Converse şi Renault.

Pasiunea sa pentru cinematografie a inspirat-o să se mute în Los Angeles, unde a început să lucreze în producţie. După ce a produs documentarul „Better Living Through Circuitry”, a dezvoltat scenarii pentru diferite companii de producţie, urmând să scrie pentru studiouri de renume mondial. Printre altele, a scris pentru Warner Bros. scenariul adaptat după romanul scris de Nancy Farmer, „The House of the Scorpion”, laureat al premiilor National Book şi Newberry Award, dar şi povestea adevărată a misiunii de salvare a ostaticilor din „Columbia Operation Checkmate” pentru Sony Pictures. De asemenea, a scris scenariul animaţiei „Tarzan 3D”, care în prezent este în producţie, adaptat după romanul clasic scris de Edgar Rice Burroughs.

Cassandra Clare (autoarea romanului) s-a născut în Teheran, Iran. Părinţii ei sunt americani, şi mare parte din copilărie a călătorit cu familia sa. Când era foarte mică, a străbătut munţii Himalaya în rucsacul tatălui său, timp de o lună. Înainte să împlinească zece ani, a locuit în Franţa, Elveţia şi Anglia. Pentru că familia ei se muta frecvent, a găsit stabilitate în cărţi şi oriunde mergea, avea o carte cu ea.

După ce a absolvit facultatea, Cassie a locuit în Los Angeles şi New York, unde a lucrat la diverse reviste de divertisment şi la câteva reviste tabloid îndoielnice, pentru care scria despre călătoriile în lume ale lui Brad şi Angelina, dar şi despre erorile în ceea ce priveşte vestimentaţia lui Britney Spears. A început să lucreze la romanul „Instrumente mortale: Oraşul oaselor” în 2004, inspirată de peisajul urban al insulei Manhattan, zona ei preferată. Romanul a fost inclus în lista de cărţi bestseller ale publicaţiilor New York Times, Wall Street Journal şi USA Today, precum şi seria de romane „Dispozitive infernale”. Cassandra locuieşte în Massachusetts cu soţul ei şi cele trei pisici ale lor.

Bob Shaye (producător executiv) a fondat New Line Cinema în 1967 şi a ghidat evoluţia companiei, de la distribuitor privat de filme de artă, la cea mai de succes companie de producţie şi distribuire de filme independente.

Shaye a început să exploreze lumea distribuirii de film, în timp ce lucra la Muzeul de Artă Modernă. În 1967, a înfiinţat New Line Cinema în apartamentul său din Greenwich Village. După ce a relansat filme precum „Reefer Madness” şi a distribuit filme străine, New Line s-a făcut remarcată pe piaţă cu lansarea unor filme precum „Sympathy for the Devil” a formaţiei Rolling Stones, în regia lui Godard, serialul popular „Street Fighter” şi filmul laureat al premiului Oscar „Get Out Your Handkerchiefs”. Dar succesul comercial „Coşmar pe Strada Ulmilor” a dat startul organizaţiei de distribuire şi producţie comercială. De-a lungul a 30 de ani, a urmat o serie de succese, printre care se numără filmele îndrăgite de public „Elful”, „Spărgătorii de nunţi”, „Tăntălăul şi gogomanul”, „Jurnalul”, „Intrigi de culise”, „Masca”, „Freddy vs. Jason”, „The Texas Chainsaw Massacre”, filmul nominalizat la Oscar „Umbrele trecutului”, „Monster In-Law”, „Se7en”, seriile „Monştrii”, „Austin Powers”, „Ora de vârf” şi „Destinaţie finală”. În total, Shaye a supervizat producţia sau distribuirea a aproape 600 de filme de lungmetraj.

În 1998, scenaristul şi regizorul Peter Jackson a prezentat la New Line Cinema un film de 25 de minute pentru ecranizarea romanului „Stăpânul inelelor”, scris de J.R.R. Tolkien, în speranţa că va transforma cele trei volume în două filme. Shaye a sugerat să se realizeze trei filme şi a dat startul producţiei fără precedent a celor trei filme simultan.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

One thought on "Instrumente mortale: Oraşul oaselor"

  1. Ioana io spune:

    A fost genial il ador… Este un film foarte frumos

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook