I
Pentru cine apreciază frumusețile literaturii franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper Mérimée e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins, pe filozoful amabil, dar și pe unul din cei mai adevărați reprezentanți ai spiritului de conversaț ie franceză.
Bagajul său literar nu este voluminos; însă are mare preț în ochii amatorilor estetici de scrieri ce pot servi de model, precum: Colomba, la Venus d’Ille, l’enlèvement de la redoute, le vase ètrusque, les chroniques de Charles IX etc. și mai multe studii asupra literaturilor slave și spaniole. El a fost cel întâi care a făcut cunoscut în Francia pe celebrul Pușkin, traducând diverse opere de ale acestui poet rus și a scris un șir de epistole foarte interesante asupra Spaniei, unde îi plăcea ades să călătorească.
Tot ce a ieșit de sub pana lui este cizelat cu măiestrie, ca obiectele artistice ale lui Benvenuto Cellini; însă cine poate spune talentul său de narator? cine poate descrie finețea observărilor spirituoase, care străluceau cu atâta profuzie și atâta farmec în conversația lui! Eu am avut norocirea de a-l cunoaște în călătoria din Spania, la anul 1853, și a-l întâlni în mai multe rânduri, atât în Paris, cât și la Cannes, unde-și petrecea lunile de iarnă; și dar găsesc de o plăcută datorie a spune compatrioților mei că Prosper Mérimée a fost unul din acele personaje eminente din Francia care s-a interesat mult la soarta României.
Editura Humanitas Fiction invită publicul miercuri, 20 februarie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului de nuvele „Răzbunarea iertării” de Eric-Emmanuel Schmitt, aflat în curs de apariție în seria de autor dedicată scriitorului francez, în traducerea lui Laurențiu Malomfălean. Cartea este prezentată de Chris Simion–Mercurian, regizoare, Cristina Stănciulescu și Horia Ghibuțiu, jurnaliști. În partea a doua a evenimentului, actrița Marcela Motoc citește câteva fragmente din volum. Moderatorul întâlnirii este Raluca Popescu, redactor-șef Humanitas Fiction.
Editura Humanitas a publicat recent cartea „Cele Zece Porunci ale zilelor noastre„, un studiu realizat de André Chouraqui, tradus în limba română de Nicoleta Neagoe.
Urmărind receptarea fiecăreia dintre cele Zece Porunci din epoca biblică până în pragul anului 2000, André Chouraqui constată că aceste legi de căpătâi ale lumii nu au fost niciodată pe deplin înţelese şi aplicate. Scopul lor – de a-l împăca pe Om cu omenescul şi cu Divinitatea – trebuie îndeplinit explicându-le mereu, fără ocultări şi deformări, ci cu grija de a le păstra autenticitatea originară. Prin ingenioasa paralelă pe care o construieşte între Declaraţia universală a îndatoririlor omului (cele Zece Porunci) şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, document fundamental după care omenirea se conduce astăzi, autorul reuşeşte să demonstreze că, departe de a fi perimate, legile marilor religii ale lumii sunt încă valabile şi sunt înglobate firesc într-o nouă etică universală.
După ce în 27 martie, la avanpremiera românească, regizorul Radu Mihăileanu a fost aplaudat minute bune de o sală plină până la refuz, cu spectatori care au stat şi pe jos, şi a răspuns cu umor întrebărilor venite din public, filmul „Izvorul femeilor” („La source des femmes”) intră de vineri, 30 martie 2012, în cinematografe, distribuit de Independenţa Film, iar în prima săptămână va rula la Hollywood Multiplex, Grand Cinema Digiplex, Glendale Studio, Elvira Popescu, Cinema City Cotroceni, Cinema City Sun Plaza (în Bucureşti), Cinema City (Cluj) şi Cityplex (Constanţa). „Izvorul femeilor” a fost prezentat în premieră mondială anul acesta în competiţia de la Cannes.
„Syngue” înseamnă „piatră”, iar „sabour” înseamnă „răbdătoare”. Iar acesta este titlul ultimului roman al scriitorului afgan Atiq Rahimi, câştigător al premiului Goncourt 2008, care a fost invitat miercuri, 3 decembrie 2008, la Librairie Filigranes, una din marile librării din Bruxelles. A stat la palavre, a băut un pahar de vin şi a făcut dedicaţii…
Eric-Emmanuel Schmitt are câteva locuri comune în scrierile sale şi totuşi, surpriză!, de fiecare dată te convinge că ai citit o altă poveste. „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” sau Dumnezeu cel cu 1000 de nume, „Oscar şi Tanti Roz” sau revelaţia vieţii din pragul unei boli incurabile, „Milarepa” sau certitudinea iluziei, şi acum teatru: „Vizitatorul”. Piesa împărtăşeşte câteva din temele nuvelelor şi aceeaşi lejeritate a discursului, aceeaşi libertate a alegerii finalului.
Încarc...
