5 februarie 2020
Data nașterii: 1 februarie 1990; bilanțul a 30 de ani: peste 3000 de titluri, 30 de milioane de cărți publicate. Cărţile apărute la Editura Humanitas în primii ani după ’90 au fost printre puținele și cele mai importante semne ale schimbării în România. Generații întregi au crescut cu cărţile acestei instituţii. Prin campania aniversară „Humanitas 30 de ani – Ai atâtea vieți câte cărți ai citit” autorii Humanitas fac pledoarie pentru lectură. Într-un concept foto-video special, sunt alături de cititori, pentru a răspunde la întrebarea „De ce citim?”, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu, Ana Blandiana, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Tatiana Niculescu și Dan C. Mihăilescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
30 decembrie 2010
Când simt că am ajuns la un capăt de drum, că o anumită situaţie de viaţă m-a făcut şah-mat, dărâm piesele şi încep un nou joc. Condiţiile exterioare ale vieţii nu se schimbă, aşa cum nu se schimbă nici tabla de joc, nici piesele, nici regulile, însă tactica va fi alta, înţelegând prin asta atitudinea mea faţă de joc.
Pe de-o parte, sunt zile în care nu găsesc bucurie în ceea ce fac, deşi ştiu că ea există, aşteaptă doar să o redescopăr. De exemplu, mă stresează faptul că trebuie să învăţ şi nu mai am timp de citit beletristică, dar când mă cufund în studiu mă simt fericită. Seara, mă stresează gândul că a doua zi trebuie să merg la serviciu şi nu mai am posibilitatea să mă plimb dimineaţa pe malul mării, dar când sunt la serviciu, mă simt bine. Fericirea nu este în afara mea, ci în mine, şi ea nu alege să se manifeste într-un loc sau în altul, într-o împrejurare sau alta. Să accept să fiu acolo unde sunt sau urmează să fiu, făcând ceea ce fac sau urmează să fac, fără să mai amestec lucrurile, iată secretul fericirii.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Silvia Velea in Eseuri
7 noiembrie 2022
Un grup de elevi și liceeni din Mehedinți au participat în 2022 la cinci ateliere de învățare prin creație artistică derulate de Asociația MAIE în comuna Ponoarele din Geoparcul Platoul Mehedinți, împreună cu experți în patrimoniu și artiști contemporani. Organizate la final de vară, atelierele și-au propus să le dezvolte tinerilor creativitatea, gândirea critică și să le stimuleze interesul față de patrimoniul specific locurilor din care provin, prin activități de descoperire a valorilor din zonă, utilizând observația și creația artistică.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Dan Costinas in Ştiri
9 iunie 2021
În cadrul programului Seri de poezie @Odeon publicul este invitat sâmbătă, 12 și duminică, 13 iunie 2021, ora 19:30, în Sala Studio a Teatrului Odeon, la primele reprezentații ale performance-ului „Puseu de iubire”. Spectacolul include versuri semnat de Carmen Sorescu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Virgil Mazilescu, Petrarca, Nichita Stănescu, Rabindranath Tagore, Vasile Voiculescu, Marius Tucă și alții.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poezii, Teatru, Ştiri
1 aprilie 2021
Cititorii sunt așteptați așteptăm joi, 1 aprilie 2021, ora 19:30, la o întâlnire online cu Gabriel Liiceanu și Vlad Zografi despre pasionanta carte a lui Heinrich Zimmer, „Regele şi cadavrul. Poveste despre biruinţa sufletului asupra răului”, apărută într-o nouă ediție, în traducerea lui Sorin Mărculescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
27 iulie 2020
De mult doream a vedea portretul lui Alexandru vodă Lăpușneanul și, aflând că se găsea la mănăstirea Pângărați, mă hotărâi a face o primblare pân-acolo. Mă pornii deci într-o amiază de la Piatra, întovărășit de doi tineri poeți și de un tânăr judecător, care, având norocire de a nu fi cât de puțin poet, se îngriji de viitor și luă cu el doi harbuji groși ca cei de Bender și o pungă mare plină de tutun. Aceste provizii ne părură cam deșănțate pentru o primblare de două ceasuri, însă urma ne încredință că, în privirea mulțumirilor trupești, e mult mai priitor de a fi cineva judecător decât amorezul muzelor.
Ne pornirăm pe la sfințitul soarelui, plini de veselie și de sperare, și, grămădiți ca vai de noi! într-o brișcă de Brașov, care, urmând obiceiului surorilor sale numite brașovence, ne scutura ca pe niște saci de nuci; dar ce ne păsa nouă! Lumea întreagă atunci era a noastră! cerul era atât de limpede și de albastru, priveliștea în toate părțile se arăta atât de veselă și măreață, toată firea ne zâmbea cu un farmec atât de dulce! Ce ne păsa nouă!…
În ceasul acela nimeni dintre noi nu și-ar fi dat locul său nici măcar pe un tron, pentru că, deși zdruncinăturile briștii se înmulțeau cu cât ea se înainta pe pietrișul drumului de pe malul Bistriței, cu atât creștea și mulțumirea noastră.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Memorii