Teatrul de Comedie îi invită pe iubitorii de teatru şi umor, între 10 şi 17 iunie 2011, la Festivalul Comediei Româneşti – festCO 2011, ediţia a IX-a – realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Ediţia din acest an propune o gamă variată de forme de spectacol, incluzând şi teatru non-verbal, musical, teatru de revistă, teatru de magie, teatru pentru copii şi teatru de stradă.
Teatrul de Comedie invită publicul între 15 si 22 mai 2010 la Festivalul Comediei Româneşti – festCO 2010, ediţia a VIII-a – realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Am socotit potrivit ca în fruntea listei epigramiştilor beneficiari ai atenţiei lui Cincinat Pavelescu să fie cei cărora li s-au dedicat mai multe epigrame. Printre aceştia se numără, după câte am constatat, nepotul său, Mircea Pavelescu, născut în 14 octombrie 1908, când Cincinat Pavelescu avea 36 de ani, iar Ion Pavelescu – deasemeni unchi – avea 19 ani.
Anii au trecut, Mircea a crescut şi, precum cei doi unchi ai săi, a devenit poet scriind – după cum arăta G. Călinescu – «o poezie fantezistă firească şi graţioasă (Pasărea Paradisului), adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ştrengărească melancolie».
Ca şi cei doi unchi ai săi, Mircea se apropie de epigramă şi e de presupus că îşi încearcă pana şi talentul în catrene adresate cel puţin unuia dintre dânşii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă faţă singur săgeţilor trase de cei doi versaţi şi deosebit de talentaţi înaintaşi ai săi.
În perioada 6-13 mai 2009, are loc la Bucureşti ediţia a VII-a a Festivalului Comediei Româneşti – festCO 2009, organizat de Teatrul de Comedie, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, co-organizator Televiziunea Română.
Prezidentul (către reclamantă): Spune-mi cum s-au petrecut lucrurile…
Femeia Caliopa, republicană română: Eu, domnule prezident, vine dumnealui la mine, care venea întotdeauna seara ca amic, încă era şi dumneaei care mi-este amică, şi aţi chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo şi poate să jure cum s-a-ntâmplat.
Prezidentul: Las-o pe dumneaei; nu e aici; dumneaei o să răspunză când o vom chema. Acu spune d-ta.
Reclamanta: Spui. A venit dumnealui.
Inculpatul: Dumneata m-ai chemat: am biletul dumitale.