Lucrătorii umanitari locali sunt surse de lumină în întunericul războiului, spune antreprenoarea și bursiera Rola Hallam, TED Fellow. Aceasta încearcă să-i ajute pe voluntarii locali din comunități distruse, precum cea siriană, în care distrugerea sistemului medical e folosită ca armă de război. Una dintre campaniile sale a realizat o premieră globală: un spital finanțat din crowdfunding. De la deschiderea sa, în 2017, Hope Hospital a tratat mii de copii. „Lucrătorii umanitari locali au curajul să persevereze, să se șteargă de praful ruinelor și să o ia de la capăt, riscându-și viețile pentru a-i salva pe alții”, spune ea. „Putem fi la fel de curajoși dacă nu privim în altă parte și nu le întoarcem spatele.”
Un text puternic și modern, revelat altfel de un regizor care nu se teme de provocări, „Pădurea spânzuraților”, după romanul lui Liviu Rebreanu, în viziunea lui Radu Afrim, este gata de prima întâlnire cu publicul, sâmbătă 15 decembrie 2018, ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti. Dau viaţă lumii romanului, dar şi universului afrimian actorii Alexandru Potocean (în rolul lui Apostol Bologa), Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Natalia Călin, Ada Galeș, Florin Călbăjos, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea, Liviu Popa, Cristian Bota, Alexandru Chindriș, Octavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Galer, Flavia Giurgiu, Cosmin Ilie, George Olar, Ciprian Valea, Tiberiu Enache, Silviu Mircescu, Bogdan Iacob, Vlad Ionuț Popescu, şi li se alătură Lenuța Purja și Teodora Purja, două interprete de valoare ale cântecului popular.
În aprilie 2003, în timp ce începea instalarea trupelor americane în Bagdad, un proiectil a explodat în clădirea în care se afla scriitorul și reporterul de război Jean-Paul Mari. În acel moment se găsi față în față cu moartea, făcând apoi cunoștință cu o fantomă care îi bântuie pe toți cei care-și riscă viețile pe câmpurile de luptă încă de la începutul vremii. „Ce vă ucide fără să lase cicatrici vizibile?” se întreabă Mari. Noi îl cunoaștem sub numele de „stres post-traumatic” – sau, așa cum îl descrie Mari, întâlnirea cu neantul morții. În acest discurs, el va căuta răspunsuri despre condiția umană, mortalitate și despre cea mai profundă psihoză a traumatismului lăsat de oroare.
„Ferbonia„, primul volum din seria fantasy a autoarei Ioana Nicolaie, publicat la Editura Arthur în anul 2016, ajunge la cititorii din Macedonia. Universul fantastic din „Ferbonia” depășește astfel pentru prima dată granițele țării în care a fost creat, prin intermediul traducerii care urmează să apară la editura Prozart Media, condusă de scriitorul, editorul și managerul cultural macedonean Dejan Trajkoski.
COMA a lansat single-ul & videoclipul „Bine”, în cadrul unui concert ce s-a desfășurat cu casa închisă, în Club Control pe 11 aprilie 2018. Noua piesă COMA a avut premiera radio în emisiunea Playground cu Despot si Hefe @ Rock FM şi este disponibilă pentru ascultare și descărcare pe toate platformele digitale. Echipa videoclipului este formată din Cătălin Rulea (concept, art director), Dragoş Popescu (scenarist, regizor, concept), Andrei Butică (camera, DOP) și Tudor Popescu (montaj).
Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie 2018, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, prezintă la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger. Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.
Criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului, declară:
După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program.
1 voturi
Încarc...
