Biologul Juliana Machado Ferreira, un membru de vază TED, vorbește despre munca depusă de ea pentru a ajuta la salvarea păsărilor și a altor animale furate din habitatul lor din Brazilia. Dar odată scoase din mâinile traficanților, întreabă ea, ce urmează?
fără voturi
Încarc...
După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran.
Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești.
Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ce venise în țară sub cuvânt ca să-l așeze pe tron. La anul 1524, luând domnia Radu al VII-lea, care se afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijinească pe Moise împotriva furtunii ce cruzimea lui ridicase asupră-i, și banul Pârvu dimpreună cu Moise căzură în bătălia care acesta avu cu Vlad IX, orânduitul din partea Porții. Amândoi frații Pârvulești, cum și Moise-vodă, sunt îngropați în biserica Bistriței. Pârvuleștii sunt și zugrăviți în costum boieresc, anteriu și giubea, meși cu papuci, și la cap legătura turcească.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Librăria Humanitas de la Cişmigiu așteaptă publicul miercuri, 24 ianuarie 2018, ora 19:00, la o nouă întâlnire „Cărţile care ne-au făcut oameni, cu Dan C. Mihăilescu”. Invitata acestei seri este scriitoarea Ioana Pârvulescu, iar tema dialogului are titlul „De ce (și cum) citim romane?”.
Continuare »
1 voturiÎncarc...I
D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.
Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.
Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.
De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?
Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți șo turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Flora, tematică apreciată de colecționarii filateliști și nu numai, reprezintă noua temă a emisiunii de mărci poștale ce dezvăluie privitorului incredibila lume senzorială a mușcatelor. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea „Zâmbetul ferestrelor, mușcatele”, vineri, 17 noiembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Prin cea mai recentă emisiune filatelică, Romfilatelia vă propune să admirați frumusețea mării, așa cum este ilustrată în câteva dintre lucrările care aparțin patrimoniului Muzeului Naţional de Artă al României. Această emisiune de mărci poștale se intitulează „Peisaje marine în pictură” și este disponibilă de vineri, 7 iulie 2017, în magazinele Romfilatelia. Emisiunea este alcătuită din patru valori, cu timbre într-o cromatică ce amintește de diferitele fețe ale mării: liniștită, însorită sau în plină furtună.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
