Începand de vineri, 7 septembrie 2012, Shia LaBeouf, Tom Hardy, Jessica Chastain, Mia Wasikowska, Guy Pearce si Gary Oldman vor descinde in cinematografele din România. În regia lui John Hillcoat, filmul „În afara legii” („Lawless”) are la bază povestea adevărată a faimoşilor răufăcători Bondurant – trei fraţi care fac contrabandă cu băuturi alcoolice şi care îşi încearcă norocul în statul Virginia, în era Prohibiţiei. Filmul va rula la cinematografele bucureştene Hollywood Multiplex Bucureşti Mall, Movieplex, Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, Grand Cinema Digiplex şi The Light Cinema, precum şi în ţară, la Hollywood Multiplex Lotus Oradea, Cortina Cinema Digiplex Oradea, la Cityplex Constanţa şi Braşov, la Odeon Cineplex Cluj-Napoca şi în reţeaua Cinema City din Arad, Brăila, Cluj- Napoca, Timişoara, Târgu Mureş şi Constanţa, precum şi la Grand Mall Cinema – Satu Mare.
Interpretul, compozitorul, poetul şi romancierul Leonard Cohen a fost distins de curând cu al IX-lea premiu Glenn Gould. Acesta este un premiu internaţional care se acordă o dată la trei ani unei persoane în viaţă pentru participarea sa specială, de-a lungul întregii sale vieţii, la îmbunătăţirea condiţiei umane prin intermediul artelor. Contribuţia trebuie să aibă valoare inovatoare, să fie sursă de inspiraţie şi de transformare. Astfel, premiul promovează legătura vitală dintre excelenţa artistică şi implicaţiile ei asupra condiţiei umane, reprezentând în acelaşi timp un tribut adus artei pianistului canadian Glenn Gould şi contribuţiilor sale multilaterale în domeniul culturii.
Swami Dayananda Saraswati dezvăluie căile paralele ale dezvoltării personale şi atingerea adevăratei compasiuni. Ne conduce prin fiecare pas al realizării de sine, de la copilăria neajutorată până la actul neînfricat de a avea grijă de ceilalţi.
Din 2 iulie 2010, poate fi vizionat şi în cinematografele din România „Saga Amurg: Eclipsa” („The Twilight Saga: Eclipse”), cel de-al treilea film al seriei, regizat de David Slade, după un scenariu de Melissa Rosenberg, având la bază romanul „Eclipsa” de Stephenie Meyer. Răul care a pândit din umbră până acum îşi arată colţii. Oraşul Seattle este devastat de o serie de crime sângeroase şi dispariţii misterioase. Creând o armată dintr-o rasă nouă de vampiri însetaţi de sânge, malefica Victoria s-a întors pentru a se răzbuna. Iar Bella, ţinta principală, este acum în pericol de moarte. Uniţi de acest secret înfricoşător, Edward şi Jacob trebuie să încerce să uite rivalitatea dintre ei şi să se alieze pentru a o apăra. În timp ce luptă pentru a supravieţui, Bella este nevoită să aleagă între cei doi. Conflictul care mocneşte de mii de ani între vampiri şi vârcolaci se poate transforma acum într-un adevarăt război, declanşat de decizia unei simple muritoare. Dar Bella mai are o alegere de făcut, una care va schimba vieţile tuturor.
“Eterna reîntoarcere a lucrurilor în ele însele, secretul formativ care ameninţă să creeze atmosfera de extaz şi solemnitate, adică secretul celui care străbate mările şi oceanelor lumilor spirituale, blestemul asumat cu trufie de a se întoarce într-un port veşnic, acelaşi, toate acestea par a fi numai forma metafizică, formulă demonică a profundului sentiment al anteriorităţii strămoşilor, sentiment care vibrează de la început în săngele şi spiritul lui Nietzsche” (E. Bertram, 1998, p. 17)
“A profeţi trecutul, a colora cu dorul de strămoşi gândurile despre viitor – în aceasta constă simţământul povară a tradiţiei umane, cheie de boltă a podului suspendat între un moment care a fost şi unul care va să fie, subiect trăind clipa divină „pe culmea înaltă”, plutind, asemenea lui Zarathustra, „ca un nor negru peste două mări, peste trecut şi viitor” – aceasta este viziunea lui Nietzsche despre viitoarea condiţie umană” (idem, pag. 40)
Nietzsche a deschis drumuri, iar strămoşii de început de cod m-au îndemnat să mă întreb, eu un aşa de mic într-un ocean aşa de mare:
– Hei, tu, ghem de viaţă, unde vrei tu să ajungi? Ce-ţi doreşti tu cel mai mult?
De imagini nedefinite din plasa existenţei mă agăţ cu disperare. Întorc firul ghemului înfăşurat pe părţile rotundului şi caut să intru, în adâncul lui pentru un nou început. Din coduri bine stabilite, tot dintr-un început, caut să găsesc energii în infinitul nostru mic, pentru a răbufni cândva în raze de existenţă-lumină, în care nu există nici început, nici sfârşit şi când nu va mai exista acea atracţie universală, spre interior sau spre exterior, cănd nu va mai fii posibilă o mare prăbuşire sau o mare explozie. În faţa naşterii şi morţii rămân gânditor, apoi ridic întrebări spre firea începutului, întrebând „Creatorul” de rostul existenţei şi dacă aducerea mea, a ta, a noastră în timp, îşi are rostul. Gheara fricii de a nu fi este teribilă, temătoare, ignorată sau uneori acceptată, dar întodeauna cu speranţa existeţei unui dincolo, speranţă subconştientă chiar şi pentru cel mai convins ateu.