Romanul „Cabalistul” („De kabbalist”), apărut de curând la Humanitas Fiction, este volumul de debut al scriitorului belgian Geert Kimpen, o emoţionantă poveste despre ucenicie şi autodepăşire. Publicată în 2006, cartea a devenit în scurt timp bestseller internaţional, fiind tradusă în peste cincisprezece limbi.
Bazându-se pe biografia reală a unui înţelept evreu din veacul al XVI- lea, autor al mai multor comentarii valoroase despre Tora, Zohar şi Psalmi, romanul „Cabalistul” este rezultatul unei călătorii a autorului în Israel, Egipt, America, Anglia şi Franţa, în incercarea de a descifra existenţa enigmatică a rabinului Hayim Vital (1543-1620).
La moartea maestrului său, Cordovero, tânărului Hayim Vital, cel mai ambiţios dintre discipoli, îi revine o misiune stranie: aceea de a deveni scribul lui Iţac Luria, un străin misterios sosit din Egipt în micul Ţefat din nordul Galileii, loc în care trăiesc şi studiază interpreţi renumiţi ai Cabalei. Primele lecţii primite de la noul său mentor îl entuziasmează, căci tânărul visează să reunească într-o singură carte accesibilă toată învăţătura din Cabala. Pe parcursul iniţierii sale, Hayim are de ales între iubirea pătimaşă pentru Francesa, senzuala fiică a lui Iţac Luria, şi calea austeră a înţelepciunii.
Din 2 iulie 2010, poate fi vizionat şi în cinematografele din România „Saga Amurg: Eclipsa” („The Twilight Saga: Eclipse”), cel de-al treilea film al seriei, regizat de David Slade, după un scenariu de Melissa Rosenberg, având la bază romanul „Eclipsa” de Stephenie Meyer. Răul care a pândit din umbră până acum îşi arată colţii. Oraşul Seattle este devastat de o serie de crime sângeroase şi dispariţii misterioase. Creând o armată dintr-o rasă nouă de vampiri însetaţi de sânge, malefica Victoria s-a întors pentru a se răzbuna. Iar Bella, ţinta principală, este acum în pericol de moarte. Uniţi de acest secret înfricoşător, Edward şi Jacob trebuie să încerce să uite rivalitatea dintre ei şi să se alieze pentru a o apăra. În timp ce luptă pentru a supravieţui, Bella este nevoită să aleagă între cei doi. Conflictul care mocneşte de mii de ani între vampiri şi vârcolaci se poate transforma acum într-un adevarăt război, declanşat de decizia unei simple muritoare. Dar Bella mai are o alegere de făcut, una care va schimba vieţile tuturor.
Sony Pictures și Audio Visual lansează pe DVD şi Blu-Ray una dintre cele mai îndrăzneţe filme de acțiune produse vreodată: “2012”. Inspirat dintr-o profeție mayașă, filmul este o capodoperă a efectelor speciale și a avut un succes uimitor de box office, cu un total de peste 700 milioane USD.
Vineri, 27 noiembrie 2009, are loc premiera în România a mult aşteptatului film „Saga Amurg: Lună nouă” („The Twilight Saga: New Moon”), în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Starplex, Cityplex, Cinema City (Cluj, Iaşi, Timişoara, Piteşti, Bacău, Cotroceni), Odeon Cineplex (Cluj) şi Lotus (Oradea). Suspansul şi pasiunea care au transformat „Amurg” într-un adevărat fenomen, se continuă cu multe personaje noi, mai multă acţiune, secrete străvechi şi mistere adânci.
Seria „Amurg” are o destinaţie clară în ceea ce priveşte publicul: adolescenţii şi tinerii. Ideile pe care le prelucrează sunt acelea specifice unei anumite vârste a fiinţei noastre, aceea când trăieşte în fantezie, caută pericolul şi îl savurează, crede în miracole şi în iubiri interzise, dar şi în atotputernicia lor. Pasiunea pentru personaje din zona pe care adulţii o numesc „dark”, pentru creaturi fantastice, dar şi gustul pericolului sunt pe deplin satisfăcute aici, iar incompatibilităţile şi interdicţiile sunt rezolvate prin dispariţia oricărei urme de obedienţă. Nu e nicio îndoială că destinul îi favorizează pe cei curajoşi, iar iubirea învinge totul. Chiar şi barierele dintre forme diferite de existenţă: iubirile între oameni şi vârcolaci, sau între oameni şi vampiri sunt sarea şi piperul imaginaţiei adolescenţilor din zilele noastre.
Pentru oameni, frontierele cunoaşterii, chiar dacă se extind cu fiecare clipă care trece, reprezintă o implacabilă invitaţie la mărginire. Ciripim în colivia limitelor noastre. Lumea palpabilă, cântărită cu cele cinci simţuri, este determinată, are muchii şi colţuri. Începutul şi sfârşitul devin pietre de hotar, paranteze fundamentale ale existenţei umane. Aici toate lucrurile au măsura lor, iar omul se poate lăuda, vorba lui Protagora, că este măsura tuturor lucrurilor. Hegemonia omului, ca „animal politic” se bazează tocmai pe finitatea lumii sale comensurabile.
Când, deodată, apare el: Universul, entitatea supremă, imens până la nemărginire, greu de estimat, mai întins decât cea mai mare întindere, alcătuit din miriade de galaxii, probabilităţi şi supoziţii. În faţa infinităţii sale reci, omul este redus iar la dimensiunile unei insecte gânditoare. Strivit de măreţia unui spaţiu fără sfârşit, omul încearcă să-şi ia revanşa, invadând microcosmosul. Aici ochiul său poate privi cu semeţie, de sus; în palma unui copil încap miliarde de molecule. Suntem atât de mari în raport cu bieţii atomi, încât nu-i putem vedea nici cu microscopul. Dar nici pe acest tărâm omul nu poate să triumfe. S-a dovedit că toate particulele, socotite cândva elementare, încă se mai pot divide. Dihotomia e nemiloasă. Greu de găsit un lucru atât de mic, încât să nu se mai poată înjumătăţi. Între doi atomi există spaţiu – raportat la diametrele lor -, cât între Pământ şi Jupiter. Paradoxal, pentru om calea către zero este la fel de lungă, la fel de imposibilă, ca cea către marele infinit.
Romanul „Cabalistul” („De kabbalist”), apărut de curând la Humanitas Fiction, este volumul de debut al scriitorului belgian Geert Kimpen, o emoţionantă poveste despre ucenicie şi autodepăşire. Publicată în 2006, cartea a devenit în scurt timp bestseller internaţional, fiind tradusă în peste cincisprezece limbi.
Încarc...
7 voturi
