Search Results

 26 decembrie 2017

„Sultănica” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

I

D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.

Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.

Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.

De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?

Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți ș­o turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 9 octombrie 2017

O seară magică cu Gheorghe Zamfir

În perioada 8-10 Septembrie 2017, am avut minunatul prilej să particip la „Festivalul Internaţional de Nai – Gheorghe Zamfir” – Ediţia a IV-a, Găieşti, unde au cântat artişti renumiţi ai scenei lirice: soprana de coloratură Rodica Anghelescu, solistă la Ansamblul Ciocârlia, colaborator permanent al Operei Comice pentru Copii – Bucureşti, foştii studenţi ai maestrului, Radu Nichifor, Daniela Ghiţă şi Flavius Tinică, solista de muzică uşoară Olga Bălan, iar din Italia a fost naistul Dan Dumitru Creţu, plus un grup de 18 naişti din Coreea de Sud (care fac master class cu prof. asistent univ Gheorghe Zamfir).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 10 august 2017

„Moliere şi gustul clasic” de Paul Zarifopol

Paul Zarifopol„Le Terence de notre siecle”… Cu variații pe această formulă l-au petrecut admiratorii contemporani pe Moliere de la cele dintâi succese până după moarte. Prietenul Scipionilor se potrivea, desigur, mult mai bine cu idealul eleganței nobile, cu dogmele frumuseții binecrescute decât plebeul Plaut.

Prefața ediției din 1682 arată lămurit ce gândeau admiratorii actorului poet: „Tout le monde a regrette un homme si rare et le regrette encore tous les jours: mais particulierement les personnes qui ont du gout et de la delicatesse. On l’a nomme le Terence de son siecle; ce seul mot renferme toutes les louanges qu’on lui peut donner”… Să luăm seama: „du gout et de la delicatesse”, două din ingredientele indispensabile esteticii timpului sunt aici direct legate cu literatura comică, genul care, desigur, a rezistat mai tare tuturor delicateților.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 21 iulie 2017

„Trubadurul” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință.

„Trubadurul” – cum îl porecliserăm noi – trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă.

De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 14 martie 2017

O piesă de Valeriu Butulescu, în premieră la Bârlad

Comedia „Pacea cu zmeii” a fost scrisă de Valeriu Butulescu în urmă cu două decenii, fiind montată în premieră absolută la Petroşani, în 05.02.1999, în regia lui Marcel Şoma, cu Mihai Clita, George Negraru, Francisca Chorobea şi Florin Plaur în distribuţie (Ce repede zboară timpul! Primii trei realizatori au trecut deja în eternitate!) Premiera piesei „Pacea cu zmeii” a avut loc exact în ziua în care, la Cozia, premierul de atunci, Radu Vasile (decedat şi el între timp) a semnat „tratatul” de pace cu Zmeul Zmeilor de la Confederaţia Sindicatelor Miniere, vestitul Miron Cozma. Suprapunerea „Păcii de la Cozia” cu premiera comediei „Pacea cu zmeii”, deşi pur întâmplătoare, a stârnit ilaritate la centru. Revista „Dilema”, condusă de Andrei Pleşu, se întreba retoric, în chiar titlul unui articol „Coincidenţă sau premoniţie”. Dar a stârnit şi panică la Teatrul din Petroşani. În timpul premierei, când Zmeul Zmeilor intra în scenă cu buzduganul la cureaua de la salopetă, un grup de spectatori înfierbântaţi de evenimentele politice de afară, au scandat îndelung: Coz-ma! Coz-ma! Conducerea teatrului s-a speriat, a înţeles pericolul şi de-atunci piesa nu s-a mai prezentat la Petroşani. Textul s-a jucat totuşi, de profesionişti şi de amatori, având între timp vreo zece premiere, în diverse oraşe din ţară (Bucureşti, Iaşi, Arad, Fălticeni, Craiova, Baia Mare etc.). Trupele au intrat în posesia textului, descărcându-l de pe www.citatepedia.ro, sait care găzduieşte întreaga operă literară a lui Valeriu Butulescu.

Ultima premieră a avut loc pe 18.02.2017, pe scena Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. Au jucat cu vervă şi mult umor, actorii profesionişti: George Sobolevschi (Făt-Frumos), Oana Florea (Ileana), Lucian Arhire (Zmeul Zmeilor), Alexandru Savu (Pepelea) și Bogdan Manolache (Calul), ultimul aflat la debut. Regia a fost semnată de Dorin Mihăilescu, iar scenografia de Sandu Maftei.

Valeriu Butulescu felicitând realizatorii spectacolului de la Bârlad

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 8 voturi
Încarc...
 24 ianuarie 2017

Soarta unirii Principatelor Române s-a decis la Ţigăneşti, lângă Tecuci

Popoarele, care nu-şi preţuiesc valorile, nu-şi pot păstra nici teritoriile.Vasile Ghica

Ioana d’Arc a României

Bunul Dumnezeu trimite, în vremuri de cumpănă, semne milostive tuturor naţiilor prin nişte fiinţe înzestrate cu mult har şi cu o incomensurabilă dragoste faţă de semeni. Dar asupra acestora se năpustesc, de regulă, sumedenie de minţi înguste şi smintite dornice să zădărnicească împlinirea celor mai raţionale şi mai nobile năzuinţe ale condiţiei umane.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'dragoste de neam'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii