Search Results

 12 ianuarie 2018

Păsări migratoare, cocori

Romfilatelia invită publicul și în acest an să se bucure de emisiunile filatelice cu tematica Faună, tematică îndrăgită deopotrivă de colecționari și de publicul larg, indiferent de vârstă sau ocupație. În 2018, primii reprezentanți ai faunei sunt „Cocorii”, supranumiți vestitorii înaripați ai primăverii, unele dintre cele mai maiestuoase păsări migratoare. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea „Păsări migratoare, cocori”, vineri, 12 ianuarie 2018, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 8 ianuarie 2018

„Sentimentalul Maupassant” de Paul Zarifopol

Paul Zarifopol„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 26 decembrie 2017

„Sultănica” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

I

D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.

Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.

Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.

De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?

Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți ș­o turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 6 noiembrie 2017

Circul București

Cu o istorie ce își are rădăcinile în antichitate și evoluând spectaculos de-a lungul timpului, circul este acel minunat spectacol al copilăriei ce reunește sub cupola sa adevăraţi artiști. Circul București reprezintă o institutie cu tradiție care, de-a lungul timpului, prin reprezentaţiile remarcabile ale artiștilor săi, și-a adus contribuţia la dezvoltarea și la includerea circului românesc în elita circului mondial. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Circul București”, luni, 6 noiembrie 2017.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 septembrie 2017

Festivalul Internaţional de Benzi Desenate de la Sibiu

Între 22 – 24 septembrie 2017 la Muzeul ASTRA din Sibiu, Casa Hermes, Piaţă Mică, nr. 11, în cadrul „Festivalului Internaţional de Benzi Desenate de la Sibiu” sunt prezenţi peste 30 de desenatori şi autori de benzi desenate din țară şi din Europa pentru a expune, a desena, a gândi, a vorbi, şi a râde pornind de la banda desenată. Artişti din 6 ţări se întâlnesc la Sibiu pentru un festival de excepţie: Laurent Lefeuvre (Franţa), Serge Ernst (Belgia), Aike Arndt (Germania), Emilyan şi Stanimir Valev (Bulgaria), Tiberius Beka (Serbia) nume sonore din line-up-ul internaţional. Dintre autorii români, onorează cu prezenţa Maria Surducan şi Anna Benczedi din Cluj, Octav Ungureanu, Toma Alexandru şi Alexandru Ciubotariu din Bucureşti. Participă şi editurile de benzi desenate din ţară: „HAC!BD” şi „Ghidul Pozneţ de cultură”.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 17 august 2017

Atelier de front. Artişti români în Marele Război

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) organizează miercuri, 23 august 2017, ora 18:00, vernisajul expoziției „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, curatoriată de Alina Petrescu, situată la parterul Galeriei Naționale. Expoziţia-eveniment „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” marchează contribuția artiștilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'ciur'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii