În Conacul poetului Costache Conachi de la Țigănești, situat la 3 km de Tecuci, s-a născut la 17 august 1828 Ecaterina (Cocuța) Conachi.
Încercăm, în cele ce urmează, să reliefăm, în doar câteva fraze, meritele deosebite ale Cocuței la înfăptuirea Unirii Principatelor Române din 1859 dar și ingratitudinea cumplită manifestată de poporul român, față de această eroină.
Când avea doar 17 ani, tatăl ei a căsătorit-o cu Nicolae Vogoride, un principe, de origine bulgară, incult și vicios. Fiind un slujbaș credincios turcilor, acesta ajunge în 1857 caimacam (locțiitor de domn) al Moldovei.
După Războiul Crimeii (1853-1856), Puterile Garante au acceptat Unirea Principatelor Române, impunând condiția ca rezultatul scrutinului electoral (Divanurile ad-hoc) să fie pozitiv. Turcii și-au instruit supușii cum să-i obstrucționeze pe unioniști. Cocuța a intrat în conflict cu soțul său și i-a sprijinit pe cei din Partida națională, printre liderii căreia se afla și C. Negri, fratele ei vitreg. Rezultatul însă a fost negativ. Destinul celor două provincii românești căpătase brusc conotații sumbre. Se părea că totul este pierdut.
Bow Anderson lansează EP-ul „New Wave”, pe care putem găsi single-ul omonim, dar și track-uri precum „Black Heart” sau primele piese lansate,”Sweater” și „Island”.
Editura Litera anunță care sunt lecturile de top alese de cititori în anul care tocmai se încheie, atât pentru cărțile tipărite, cât și pentru cele în format digital.
„Pacienta tăcută” de Alex Michaelides este un bestseller de neegalat, considerat unul dintre cele mai fascinante thrillere psihologice din ultimii ani. Numit de critici „thrillerul perfect”, romanul spune o poveste inteligentă și șocantă despre un act de violență extrem al unei femei împotriva soțului ei și despre un terapeut obsedat să descopere motivul din spatele acestui act.
„Povestea mea” de Michelle Obama este autobiografia fostei prime doamne a Statelor Unite ale Americii care continuă să stârnească un interes viu printre cititorii din toată lumea, inclusiv, firește, din România. Cu peste 14 milioane de exemplare vândute la nivel global, „Povestea mea” rămâne una dintre cele mai admirate și dezbătute povești inspiraționale.
Cei care lucrează în perimetrul Uranus-Rahova sau au afaceri în zonă au mai multă încredere în potențialul cartierului decât locuitorii acestuia, relevă un websurvey non-probabilistic derulat în perioada 17 iulie-18 august 2020. Deși apropierea de centru este practic singurul atu major menționat de respondenți, aceștia consideră că dacă zona ar fi „înverzită” și ar găzdui evenimente culturale, ar putea ajunge să reprezinte o atracție a Bucureștiului. Frecvența cuvintelor utilizate de respondenții la studiul care vizează calitatea vieții în această zonă a generat ilustrația atașată:
Când Shaka Senghor și Ebony Roberts au pus capăt relației, au făcut un pact prin care să-și protejeze fiul de efectele negative. Ceea ce a rezultat a fost o meditație poetică asupra a ceea ce înseamnă să crești un copil împreună, deși despărțiți. În această discuție emoționantă și personală, Senghor și Roberts își împărtășesc abordarea asupra creșterii împreună a copilului – un parteneriat egal și activ care se adaptează și se delectează în bucuria de a-și ghida cu grijă copilul în lume.
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Încarc...
