Deja nu mai este o surpriză că Citatepedia.ro creşte într-un weekend cât alţii în şapte. De această dată, Cornelia Georgescu este principalul motor, îndreptându-se spre o poziţie de top în clasamentul editorilor.
În altă ordine de idei, suntem în perioada când fiecare contribuabil poate susţine financiar un ONG, fără să îl coste nimic. Prin urmare, vă invităm să susţineţi Asociaţia Culturală Citatepedia. Totul se rezumă la completarea unui formular, iar pentru uşurinţă este disponibil un mic ghid pe site-ul Asociaţiei. Acum este momentul să acţionaţi pentru tot anul! Şi puteţi chiar să-i invitaţi şi pe alţii (prin bloguri, reţele sociale, viu grai etc), pentru că un număr mai mare de astfel de contribuţii ne poate ajuta să facem lucruri semnificative. Mulţumim anticipat!
Mai agale decât de obicei, contorul de la Citatepedia.ro mai marchează o mie. Desigur, la volumul impresionant acumulat în baza de date, o creştere rapidă nu mai este esenţială, dar noutăţile care apar zilnic sunt de interes pentru publicul stabil şi uneori apar surprize plăcute.
Pe de altă parte, audienţa site-ului tot creşte. Deşi luna februarie este cea mai scurtă, recordul lunar a fost depăşit, înregistrându-se peste 455.000 de vizitatori diferiţi. Şi recordul zilnic a fost depăşit, cu 24.000 de vizitatori diferiţi (fără a fi o excepţie, mai multe zile înregistrând valori apropiate).
Pe partea internaţională, Citatepedia.com este în ascensiune, ajungând la 35.000 de vizitatori/lună, ca urmare a integrării cu site-ul de mare succes SearchDictionaries.com. Şi Citatepedia.net e aproape de acelaşi nivel, dar este de remarcat că secţiunea în limba italiană, coordonată de Simona Enache, a ajuns la 22.000 de vizitatori/lună, în condiţiile în care încă nu a ajuns la zece mii de citate. Este o dovadă că se poate, şi chiar dacă Dan Costinaş participă în numeroase limbi, aparent fără mare succes, am convingerea că este doar o chestiune de timp şi perseverenţă până când fiecare dintre aceste secţiuni îşi va găsi culoarul în spaţiul ei lingvistic. Şi oricum, doar cei care contribuie de mult timp la Citatepedia ştiu ce experienţă grozavă este şi câte lucruri minunate au descoperit!
În acest moment, principalul obstacol pentru creştere este capacitatea serverelor. În urma unor optimizări de programare, am reuşit o performanţă rezonabilă chiar şi când vin mii de vizitatori într-o oră. Totuşi, au mai apărut câteva blocaje. Ţinând cont de buget şi de faptul că nu se preconizează creşteri majore de audienţă până la toamnă (chiar o anumită scădere peste vară), un eventual upgrade hardware va fi amânat.
Formulare de impozit, contracte de credit, legislaţia asigurărilor de sănătate: sunt pline de bolboroseli, spune Alan Siegel, şi au o lungime care le face de neînţeles. El cheamă la simplificarea şi redefinirea – într-un limbaj uzual – a termenilor folosiţi în jargonul juridic pentru a-i face inteligibili pentru noi, ceilalţi.
Eram în vacanţă la Chizătău, un sat bănăţean în care Gheorghe Vidraşcu, soţul surorii mamei mele, deci unchiul meu, era perceptor – denumire ce purta în vremea aceia funcţionarul care încasa impozitele datorate statului. Aveam 13 ani, domiciliul la Târgu Mureş şi fusesem trimis la ţară ca să-mi scutesc părinţii de niscaiva cheltuieli. Cei drept, se mai întâmpla să aduc şi ceva «venituri», adică vreo câteva kilograme de grâu, culegând, împreună cu bunica mea, spice rămase pe miriştea secerată cu câteva zile mai înainte. Spic cu spic, adunam, într-o lună din vacanţă, boabe care acopereau nevoile domestice pe-o vară întregă. Munceam cu seriozitatea impusă de sărăcia în care era România aflată în mijlocul celor trei ani de secetă ce au urmat terminării războiului mondial, irosirii resurselor sale în folosul luptelor duse alături de germani şi apoi de sovietici, despăgubirilor plătite «eliberatorilor», inflaţiei, pensiilor plătite numeroaselor văduve de război şi alte multe cele. Apoi, trebuie să amintim că pe ogoare erau mult mai puţini secerători dat fiind că mulţi dintre ei fuseseră « seceraţi » de gloanţe, obuze, molime şi prizonierat în luptele duse spre răsărit şi apoi spre apus. Munca pe câmp o făceau femeile, bătrânii şi copiii fără a avea tractoare şi batoze, folosind doar secere cu care tăiau, smoc cu smoc firele de grâu.
Uneori mergeam la pescuit în râurile Timiş sau Bega, aflate prin apropiere, unde mai scoteam din ape câţiva peştişori care, prăjiţi constituiau un adevărat ospăţ. Foloseam cârlige făcute îndoind ace cu gămălie care, nu ştiu nici acum pentru ce, erau mai eficace decât cârligele cumpărate de la prăvălie. Oare să se fi învăţat peştii să le evite pe acestea din urmă? Posibil, de ce nu? Trebuie să recunoaştem că nu aveam scule precum cele de-acum, dar… aveam peşti în apele celor două râuri.
Într-o bună zi, primarului i-a venit o idee strălucită, care, aşa cum se va vedea, peste mai multe secole, va da roade. El a propus Consiliului Local adoptarea unei hotărâri, prin care să se interzică locuitorilor, indiferent de condiţie socială, religie sau culoare, să mai umble goi pe stradă.
S-a lăsat pe spate, cu spătarul elastic al fotoliului, şi a fixat cu privirea un punct pe tavan, gândind cinci minute, zâmbind unei idei interioare, apoi a chemat secretara şi i-a dictat textul ce urma să fie dat la ziare, text prin care fixa o şedinţă ordinară de Consiliu.
Cvorumul fiind întrunit, a expus în cuvinte simple, de mult bun simţ, cam ce i-a trecut prin cap, rugând insistent să se consemneze în procesul verbal.
A patra piesă pe care o prezentăm din integrala creaţiei dramaturgice a lui Valeriu Butulescu este „Veşnicie provizorie”, o dramă în două acte, cunoscută mai ales ca „Hoţul cinstit”, titlul sub care s-a jucat.
Scenariul a fost categorisit în multe feluri, de la tragedie la comedie. Este stilul specific lui Valeriu Butulescu de a trata cu umor subiecte serioase şi profunde. Realismul cotidian este împins în absurd, jocurile de cuvinte şi idei sunt în lumea lor, multe replici sunt memorabile.
Piesa a avut premiera absolută pe 8 aprilie 1993, la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroşani, regizat de Rodica Băiţan. Această premieră reprezintă şi debutul ca dramaturg al lui Valeriu Butulescu.
Încarc...
