Era odată un băiețaș care a răcit; se jucase pe afară și se udase pe picioare, dar nimeni nu pricepea cum și unde, fiindcă pe jos era uscat și nu ploua.

Mamă-sa l-a dezbrăcat, l-a pus în pat și a prins samovarul, ca să-i facă o ceașcă de ceai din soc, fiindcă ceaiul încălzește. Chiar atunci a venit și bătrânul care locuia sus, tocmai sub acoperiș; n-avea nici nevastă, nici copii, dar îi erau dragi copiii și știa o mulțime de povești și era o plăcere să-l asculți.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
Comenteaza! »

Era vreme frumoasă. Era vară, holdele erau galbene, ovăzul verde, fânul era clădit în căpițe și cocostârcul se plimba pe câmp cu picioarele lui lungi și roșii și clămpănea pe egiptenește, fiindcă limba asta o învățase de la maică-sa.

De jur împrejurul ogoarelor și al pășunilor erau păduri mari și în mijlocul pădurilor heleșteie adânci. Ce frumos era pretutindeni! Pe locurile acestea era un conac vechi, înconjurat de șanțuri adânci; de la ziduri până la apă găseai tot bălării, așa de înalte, încât unui copil, stând în picioare printre ele, nu i s-ar fi văzut capul. Și erau așa de dese și de încâlcite, că te puteai rătăci prin ele ca-n pădure. În bălăriile acestea ședea o rață în cuibar și clocea; până să iasă puii, rața se plictisea grozav; nimeni nu venea să vadă ce mai face; celelalte rațe mai bine se plimbau pe apă decât să vie până aici sus, să se așeze sub un brusture și să stea de vorbă cu dânsa.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
1 comentariu »

I
Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români.

A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o limbă cultă și avută, pentru a-și exprima ideile și simțirile, este un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul de multă regretare C. Negruzzi a fost unul din acei pionieri literari din România care a înzestrat patria lui cu produceri atât mai prețioase, că ele au fost rodul unui timp contrar dezvoltării spiritului.

Iată un tablou fidel al timpului în care C. Negruzzi a viețuit, a luptat și a produs. El va părea fabulos în ochii oamenilor tineri din generația actuală; însă mulți sunt încă în viață care îl vor recunoaște și-l vor declara exact. Acel tablou arată societatea semiorientală în care C. Negruzzi s-a găsit rătăcit chiar la primii pași ai juneții sale, el, ce avea o inimă fierbinte și un spirit luminat de razele soarelui occidental.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »

Romfilatelia introduce în circulație marți, 21 ianuarie 2020, o emisiune de mărci poștale tematică, din seria „Orașele României”, dedicată orașului Botoșani.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Joi, 21 noiembrie 2019, de la ora 18:00, Asociația MAIE invită publicul la Green Hours ca să stea de vorbă despre modalitățile prin care se poate interveni în spațiul rural, prin recuperarea, ocrotirea și valorificarea patrimoniului cultural și natural local, pentru o dezvoltare durabilă a regiunilor și comunităților rurale. Conferința „Exemple de intervenție în mediul rural” reunește vorbitori ca Alexandru Andrășanu, director al Departamentului de Geologie, Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea București și președinte al Asociației Geomedia, Marian Zidaru, sculptor și inițiatorul Fermei de Artă din satul Litieni, Alexandra Mihailciuc, arhitect al Laboratorului de arhitectură Prodid și coordonator al Programului Cultural „Batem fierul la conac!”, Andrei Tache, co-fondator al atelierului de ceramică Studio Mud și fondator al asociației Designers Thinkers Makers și Bianca-Maria Bălșan, Andrei Mihail și Alexandra Anastasiu, membri ai echipei proiectului „Ecomuzeul Balta. De la arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți la turism durabil”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Pe 19 august 2019 a început cea de-a treia ediție a școlii de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți„. Timp de două săptămâni, studenții participanți studiază potențialul de dezvoltare durabilă, culturală și turistică, al comunei Balta și continuă procesul de construire al ecomuzeului. Reprezentanții comunității locale sunt invitați la discuții despre implicare și dezvoltare și la proiecții de film care investighează specificul României rurale. Activitățile școlii de vară sunt coordonate de către membrii echipei multidisciplinare formată din: Alexandra Mihăilciuc (arhitect), Andrei Tache (arhitect), Andrei Mihail (antropolog), Bianca-Maria Bălșan (manager cultural), Alexandru Vasiliu (arhitect), Alexandra Anastasiu (architect), Ana Dora Matei (architect) și alți experți din domenii complementare.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »