Muzeul Naţional de Artă al României organizează joi, 27 noiembrie 2014, de la ora 17:30, o nouă conferinţă în cadrul programului Brâncoveanu@MNAR cu tema „Medicină şi cultură în vremea lui Brâncoveanu”, în Galeria de Artă Veche Românească, susţinută de prof. dr. Octavian Buda, vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei şi redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală.
Parlamentarul britanic Rory Steward a vizitat Afganistanul după evenimentele de pe 11 septembrie, discutând atât cu cetățenii, cât și cu militariștii de acolo. Oare de ce forțele occidentale și cele ale coaliției încă mai luptă în Afganistan? El ne împărtășește câteva lecții despre intervențiile militare din trecut care au funcționat – de exemplu, în Bosnia – și ne arată că modestia și experiența locală reprezintă cheia succesului.
Parlamentarul britanic, Rory Steward, a vizitat Afganistanul după evenimentele de pe 11 septembrie, discutând atât cu cetățenii, cât și cu militariștii de acolo. Oare de ce forțele occidentale și cele ale coaliției încă mai luptă în Afganistan? El ne împărtășește câteva lecții despre intervențiile militare din trecut care au funcționat – de exemplu, în Bosnia – și ne arată că modestia și experiența locală reprezintă cheia succesului.
Romanul „Vremea schimbărilor”, semnat de Milian Oros, este unul de factură modernă. Tehnica de creaţie ţine de arta camilpetresciană din „Ultima noapte de dragoste…”
Acţiunea operei se plămădeşte dintr-o înlănţuire de scene cu semnificaţii simbolice. Capitolele, şaisprezece la număr, nu poartă un titlu sau un moto. Ele pot primi însă câte un titlu din partea cititorului, precum: turturica ucisă, o zi de coasă, avem oaspeţi, o vizită la spital, alarma etc. Acest atribut al operrei lui Milian Oros ne duce cu gândul la Ion Creangă sau Marin Preda, a căror operă oferă aceeaşi posibilitate cititorului. Autorul alternează cu abilitate scene din cotidian cu amintirile care-l copleşesc, cu trăirile aievea.
Cât „trăieşte” oare o iubire adevărată? Scepticii o măsoară în câţiva ani, luni sau chiar se îndoiesc de existenţa ei. Dar când dragostea e o aşteptare lungă şi chinuitoare, câţi ar avea puterea de a iubi în tăcere şi de a spera… vreme de 50 de ani? Iată întrebarea pe care ne-o transmite Gabriel Garcia Marquez, columbianul laureat al Premiului Nobel, în „Dragostea în vremea holerei” – una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din câte s-au scris vreodată, ecranizată de Stone Village Pictures şi apărută recent pe DVD.