Dragostea în vremea holerei
Cât „trăieşte” oare o iubire adevărată? Scepticii o măsoară în câţiva ani, luni sau chiar se îndoiesc de existenţa ei. Dar când dragostea e o aşteptare lungă şi chinuitoare, câţi ar avea puterea de a iubi în tăcere şi de a spera… vreme de 50 de ani? Iată întrebarea pe care ne-o transmite Gabriel Garcia Marquez, columbianul laureat al Premiului Nobel, în „Dragostea în vremea holerei” – una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din câte s-au scris vreodată, ecranizată de Stone Village Pictures şi apărută recent pe DVD.
Spre sfârşitul secolului al 19-lea, în oraşul Cartagena, se iubeau în taină Florentino Ariza (interpretat de Javier Bardem, distins cu un Oscar şi premiul BAFTA pentru cel mai bun rol secundar masculin în „No Country for Old Men”), poet şi funcţionar telegrafist, şi Fermina Daza (interpretată de Giovanna Mezzogiorno, câştigătoare, în 2005, a Trofeului Volpi la Festivalul de Film de la Veneţia, pentru rolul din „Don’t Tell”), fiica unui negustor de catâri. Când povestea ajunge la urechile tatălui ei (interpretat de John Leguizamo), Fermina este scoasă cu forţa din oraş şi iubirea celor doi pare înăbuşită pentru totdeauna. Jurându-i credinţă veşnică iubitei sale, Florentino îi trimite telegrame şi o aşteaptă răbdător, dar, spre surprinderea lui, când ea revine în oraş, îl tratează cu răceală şi crede, ca şi tatăl ei, că iubirea lor e doar o iluzie. Sfâşiat de durere, Florentino nu-şi poate lua gândul de la ea şi promite că o va aştepta oricât va fi nevoie, din umbră, chiar dacă, între timp, ea se căsătoreşte cu cel mai înstărit medic din oraş, dr. Juvenal Urbino (interpretat de Benjamin Bratt).
Anii trec, Florentino cunoaşte sute de femei, dar în suflet îi vibrează încă, la fel de puternică, singura iubire pentru care merită să trăiască. Nici timpul, nici femeile, nici bogăţia nu-i clintesc iubirea şi speranţa că, într-o bună zi, vor fi împreună. Şi astfel trec 50 de ani de căutări şi frământări. Când Fermina rămâne văduvă, Florentino îi oferă consolare, convins că acum nimic nu le mai poate sta în cale, dar are de trecut o nouă probă de răbdare până să se vindece rănile căsniciei ei confortabile, dar nefericite. Încet, sentimentele înăbuşite cu 50 de ani în urmă se reaprind. Amândoi sunt bătrâni, dar la fel de sensibili şi dornici de afecţiune ca odinioară. Îşi va găsi măcar acum împlinirea iubirea lor?
Regizat de Mike Newell, filmul a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cea mai bună coloană sonoră, „Despedida”, interpretată de Shakira.
fără voturi
Încarc...