Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre.
Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ai artistului, îl ocărăsc, îl numesc om fără talent, nulitate, așa din senin fără nici o motivare; alții, prieteni, îl ridică în slavă și iarăși fără de motivare. Astfel scriitorul ajunge după unii o nulitate, după alții un maestru, un talent fără pereche. Iar prieteșugul și dușmănia atârnă de niște factori care îndeobște n-au nici o legătură cu literatura, ca de pildă: colaborarea la aceeași revistă, înregimentarea în aceeași gașcă literară, ba de multe ori își vâră coada și politica de partid. Așa că un scriitor care e maestru, talent mare, geniu când face parte din partidul politic al criticului, ajunge nulitate când trece în alt partid.
A venit Crăciunul!… Știați, desigur, această noutate și poate că nu era nevoie să vă amărăsc și eu. Dar ce să facem? A venit.
Și a venit cu sacul plin de bucurii pentru cei mici și… cu ziare pline de literatură festivă pentru cei mari. Nu-i chip să deschidă omul amărât o gazetă în vacanța Crăciunului, fără să-l întristeze de la prima pagină obișnuita recuzită tipografică: o ilustrație sacră în două culori aplicate greșit pe desen, un articol de fond cu înalte inepții mistico-filozofice și o puzderie de poeme și nuvele radical tâmpite pentru circumstanță.
Încă de pe vară, poetul ocaziilor periodice și-a improvizat pe îndelete ― odată pentru totdeauna ― poezia cu pruncul divin și o mică povestire, ceva cu copii săraci de văduvă, care jinduiesc în frig la splendoarea jucăriilor scumpe dintr-o vitrină, până ce le îngheață nasul de ger și până ce crapă inima în cititor de milă. După ce a trecut Crăciunul și zaharicaua duioasă a apărut în gazetă, autorul prevăzător își pune opera la păstrare în saltar, pentru că ― vorba lui Agamiță Dandanache ― „mai trebuie ș-al’ dată”… Și la Crăciunul viitor, pac! iar la gazetă cu pruncul divin.
Poetul Ioan Es. Pop se întâlneşte cu publicul veneţian cu ocazia lansării traducerii în limba italiană a volumului „Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita e altre poesie”, vineri, 9 decembrie 2016, începând cu ora 17:30, în sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia La întâlnire participă: Ioan Es. Pop, traducătoarea Clara Mitola şi Tiziano Camacci, reprezentantul editurii Valigie Rosse.
Duminică, 4 decembrie 2016, de la ora 11:00, la Sala Mică a TNB, are loc conferința susținută de domnul Cristian Bădiliță cu tema „Procesul lui Baudelaire și cele 13 poeme inculpate”.
Aflat la a patra ediție, Festivalul de Literatură de la Stockholm (Stockholm Literature) s-a desfășurat în perioada 28-30 octombrie 2016. Festivalul, care are loc la Moderna Museet (Muzeul de Artă Modernă) din Stockholm aduce laolaltă scriitori, traducători, artiști și actori și crează un dialog între textele literare prezentate și expozițiile permanente și temporare ale muzeului. Festivalul este organizat de către asociaţia Stockholm Literature în parteneriat cu Muzeul de Artă Modernă al oraşului Stockholm şi alţi parteneri locali, precum Teatrul Dramatic Regal și editura Tranan.
Printre invitaţii ediţiei din acest an s-au numărat: Ngũgĩ wa Thiong’o (Kenia/SUA), Samanta Schweblin (Argentina/Germania), Saša Stanišić (Bosnia/Germania), Dorit Rabinyan (Israel), Almudena Grandes (Spania), Don DeLillo (SUA), Jamaica Kincaid (Antigua/SUA), Hiromi Itō (Japonia/SUA), Monika Fagerholm (Finlanda), Sjón (Islanda) și Hélène Cixous (Algeria/Franța).
Încarc...
