Ca să spun, în termeni oarecum filosofici, ce este blestemul, trebuie întâi și întâi să construiesc următorul model al naturii.
Să zicem că realitatea este nucleul dur al naturii.

Apoi să zicem că timpul care se scurge, adică temporalitatea in actu, și nu in potentia, reprezintă fundația pe care stă (sau pe care se sprijină în perpetuitate) realitatea.

În fapt, timpul care se scurge e ca o fundație pentru realitate numai în măsura în care acesta (timpul metaforizat ca fundație) poate fi vizualizat drept bază a realității, pe care ea, întreagă, funcționează.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Patrick Călinescu in Eseuri
Comenteaza! »

I

D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.

Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.

Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.

De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?

Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți ș­o turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
Comenteaza! »

După succesul din Spania şi mai multe ţări din America Latină, spectacolul „Demnitate” ajunge şi la Bucureşti în regia autorului – Ignasi Vidal – cu o distribuţie de zile mari: Marius Manole şi Şerban Pavlu. Premiera are loc sâmbătă, 30 septembrie 2017 la ora 20:00 la Cinema Pro şi este o producţie marca Teatrul Avangardia.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Romfilatelia introduce în circulaţie, în premieră, începând de joi, 11 mai 2017, emisiunea comună România – Administraţia Poştală a ONU, intitulată „Specii periclitate”. Astfel, acest proiect filatelic este lansat simultan la sediile centrale ale Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, Viena și New York. Ceremonia de lansare are loc în aceeași zi și în deschiderea Târgului Internațional de Timbre de la Essen, Germania. Emisiunea este disponibilă începând din 11 mai 2017 în magazinele Romfilatelia.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Laureat al premiului Oscar, regizorul Martin Scorsese aduce pe marile ecrane din 17 martie 2017 producţia „Silence”, povestea mult așteptată despre credință și religie, care se concentrează asupra unor misionari portughezi din secolul al XVII-lea. Aceștia pornesc într-o călătorie periculoasă în Japonia, pentru a-și găsi mentorul pierdut, părintele Cristavao Ferreira, și pentru a împărtăși și altora crezul creștin. Scorsese regizează „Silence” pe baza unui scenariu pe care l-a scris împreună cu Jay Cocks. Filmul, inspirat din romanul premiat al lui Shusaku Endo, publicat în 1966, examinează cea mai arzătoare dilemă a religiei și spiritualității: tăcerea lui Dumnezeu în fața durerii omenești.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Cărţi, Ştiri
2 comentarii »

Fapte reale, cândva înainte de 1990…

Am început să urlu… Picioarele metalice ale scaunului mă loveau în cap… Namila gâfâia și zbiera:
– Trădătorule de ţară!

Cerusem de mâncare. Am fost duşi în unitatea de grăniceri din Satu Mare şi „cantonaţi” în camera de vizitatori. Sală tipic militară, comunistă, sovietică, rece, inexpresivă, cu scaune şi mese cenuşii şi cu o fereastră opacă. Am fost „invitaţi” să stăm pe câte un scaun cu cătuşele la spate. După ce timp de 4 ore am stat chinuiţi şi torturaţi pe bancheta îngustă a vagonului de la Oradea până la Satu Mare, am fost din nou supuşi torturii cu cătuşele la spate, pe scaunul unităţii, şi el o unealtă de tortură…

4 voturi

Încarc...

Publicat de Viorel Muha in Memorii
Comenteaza! »