Aşa titrează „Radio România Cultural” evenimentul încheiat recent la Beijing, titlu folosit şi de alte saituri şi publicaţii. Deoarece la această prestigioasă manifestare (organizată de Institutul Cultural Român şi Ministerul Culturii) a fost invitat, în premieră, şi un colaborator activ – scriitorul Valeriu Butulescu – i-am solicitat un interviu clarificator, cu privire la acest eveniment.
Directorul ICR Beijing, sinologul Constantin Lupeanu prezintă cartea Aforisme în prezenţa autorului ei, Valeriu Butulescu
Curtea Veche Publishing organizează vineri, 28 septembrie 2012, începând cu ora 12:00, în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie (Calea Victoriei, nr. 12, Bucureşti) evenimentul de lansare a volumului „Maşinile Regelui” de Principele Radu al României. Lansarea sărbătoreşte o pasiune de peste opt decenii a Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României – automobilul – şi are loc în prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Radu.
La Editura Humanitas a apărut în variantă audio „Cartea cu Apolodor„, minunata creaţie a lui Gellu Naum, în lectura lui Dorinei Chiriac.
Apolodor este cel mai simpatic pinguin-tenor din toate timpurile. Vesel şi optimist – cum să nu-l iubeşti? Unde mai pui că e „grăsuţ, curat, atrăgător” şi, mai ales, prietenos şi sufletist. Atât de mulţi prieteni îi stau alături! De la cămila Suzi, maternă şi talentată, şi până la cea mai mică maimuţică, care e doritoare de măritiş şi vorbeşte româneşte. Deşi Apolodor e respectuos şi drăguţ cu toată lumea, exista pe lume şi indivizi mai neprietenoşi, cum e banditul-pistolar Salliver Tom sau cum sunt cei care l-au expulzat pe Lună. Iar din Sahara în Uruguay şi din Connecticut până pe Lună multe se pot întâmpla. Dar să nu anticipăm. Aventura lui Apolodor în jurul Pământului e colorată şi plină de surprize.
Dorina Chiriac nu este la prima întâlnire cu Apolodor. I-a mai împrumutat vocea şi i-a mai istorisit păţaniile în spectacolul „Apolodor”, alături de Ada Milea. Actriţa a făcut şi o dedicaţie cu acest audiobook: „Pentru fiica mea Sonia, să-i fie călăuză în călătoria prin viaţă. Să-şi caute şi să-şi găsească locul. Fericită.”
Iată câteva fragmente din romanul „Război şi pace” de L.N. Tolstoi, tradus în româneşte de Ion Frunzetti şi N. Parocescu. Secvenţele selectate alcătuiesc un portret interesant al împăratului Napoleon Bonaparte (15 august 1769 – 5 mai 1821), privit mai mult ca învins al Rusiei decât cuceritor al lumii. Fără a oferi o rezolvare a problematicii romanului, rândurile de mai jos pot ajuta la stabilirea şi înţelegerea mecanismului de interpretare a faptelor eroilor, aşa cum îl concepe Tolstoi: istoria nu este nicidecum rezultatul voinţei liderilor.
Premisa întregului roman, precizată (ca de o voce din off) de unul dintre personaje:
Poate nu înţeleg eu nimica, dar Austria n-a dorit niciodată şi nu doreşte nici azi războiul. Ea ne trădează. Rusia, ea singură, trebuie să fie salvatoarea Europei! Binefăcătorul nostru cunoaşte înalta sa chemare şi-i va fi credincios. E singurul lucru în care cred! Bunului şi minunatului nostru suveran îi revine acest măreţ rol în lume; şi el e aşa de virtuos şi de mărinimos, încât Dumnezeu nu-l va părăsi şi-l va ajuta să-şi împlinească menirea de a strivi hidra revoluţiei, întruchipată de acest ucigaş şi scelerat, şi care în clipa de faţă e şi mai înspăimântătoare. Noi va trebui să răscumpărăm, singuri, sângele celui nevinovat. În cine, mă rog, ne putem pune nădejdea?… Anglia, cu spiritul ei negustoresc, nu va înţelege, şi, de altfel, nici nu e în stare să înţeleagă toată măreţia sufletească a împăratului Alexandru. Ea a refuzat să părăsească Malta. Vrea să găsească, caută, un gând ascuns în acţiunile noastre. Ce i-au răspuns ei lui Novosilţov?… Nimic. N-au înţeles şi nu pot înţelege spiritul de abnegaţie al împăratului nostru, care nu vrea nimic pentru el însuşi şi vrea totul pentru binele omenirii. Şi ce-au făgăduit, mă rog? Nimic. Dar nici cât au făgăduit n-au să facă! Iar Prusia, ea a şi declarat că Bonaparte e de neînvins şi că Europa întreagă n-are nici o putere în faţa lui… Eu nu cred nicio vorbă din tot ce îndrugă Hardenberg, şi nici Haugwitz. Cette fameuse neutralité prussienne, ce n’est qu’un piège. Nu cred decât în Dumnezeu şi în destinul sublim al iubitului nostru împărat. El va salva Europa !…
Sunt redactor-şef al revistei „Utilizări ale aerului comprimat în Mileniul 3”. Reproducem textul de mai jos în revista noastră, cu tiraj mărit la 1 exemplar, ca o datorie de onoare.
Tragedia care a lovit definitiv revista „Super beauty XXX”, cu tiraj invidiat de noi, de 2 exemplare, a fost deplânsă de toţi cei 2 cititori, ca şi de mulţimea colegilor de breaslă (adică subsemnatul). Motivele care au făcut imposibilă publicarea în prestigioasa revistă le veţi afla, vai!, după eventuala parcurgere a textului, asta dacă nu v-aţi speriat deja prea tare.
Reamintim că revista „Super beauty XXX” se adresa doamnelor imature de peste 18 ani. Rugăm respectuos cititoarele să respecte indicaţia de vârstă, ca şi cea de imaturitate.