Excepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.
Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altul decât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-a rămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte cu rafinament, partea sa de datorie”.
Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu de găsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus ca întindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea cea Mare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au făcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâul până la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe.
Venirea primăverii este însoţită, cum era de aşteptat, de al treilea număr al deja cunoscutei reviste „Constelaţii diamantine”. Alături de numerele anterioare, şi acesta este inclus în Biblioteca Citatepedia pot fi găsite atât acest număr, cât şi cele anterioare.
Pe lângă tema de sezon, spaţii largi sunt dedicate poeziei, dată fiind apariţia în preajma Zilei Internaţionale a Poeziei, atât sub formă de versuri, cât şi de articole. Nu este uitat nici Anul Caragiale, iar ilustraţiile de artă plastică sun5 din Quatrocento sienez şi florentin.
Institutul Cultural Român din Viena lansează în data de 3 noiembrie 2011 ghidul cultural „Românii de pe Ringstraße“, o premieră editorială absolută în peisajul publicistic vienez, dedicată marilor personalităţi româneşti al căror destin, fie şi numai temporar, sau biografie profesională au marcat istoria multiculturală a fostei capitale imperiale.
„Românii de pe Ringstraße“ este primul ghid turistic în seria volumelor deja existente consacrate Vienei “maghiare”, “turceşti”, “slovene”, “italiene”, “iudaice” ş.a.m.d. Acestea sunt monografii clasice, fără componenta specifică şi utilitatea unui ghid turistic.
În vara anului 1970, la recomandarea profesorilor Alexandru Piru şi Ion Rotaru, am luat lucrarea de licenţă despre „Moromeţii” lui Marin Preda. Aveam avantajul că stăteam aproape de Siliştea-Gumeşti, cunoşteam satul si locuitorii lui şi puteam să–l consult şi pe Marin Preda. Lucrarea mea se numea „Realitate şi fictiune în romanul Moromeţii”. Am stat câteva zile în satul Siliştea–Gumeşti şi am luat legătura cu aproape toate personajele din roman, de la Preda Oprescu, fostul secretar al primăriei, care pe atunci era un bătrânel simpatic, până la la Catrina Moromete (Joiţa Călăraşu, mama scriitorului), o bătrânică ţărancă, care pe atunci stătea la fata ei, Ilinca.
Poate voi vorbi odată despre acest lucru, acum însă vreau să vă spun altceva ce m-a frapat la scriitor. După ce am alcătuit un album cu toate fotografiile eroilor din „Moromeţii”, m-am prezentat cu el la Marin Preda să văd ce impresie are el despre personaje. Venise pe acasă să-şi viziteze rudele şi mai ales pe maică-sa care era bătrână şi bolnavă. „Domnule Preda”, i-am zis eu, „poate o să vă mire, am luat o lucrare…” „Aaaa, da, ştiu, mi-a povestit Piru despre tine… Şi ce vreai să scrii tu în acestă lucrare? Tu eşti din Râca, de la fostul învăţător al meu Crivăţ? Ce mai face? Mai bea, mă? La Râca veneam eu după cărţi pe la neamurile mele. Stancu lu’ Diţă ce mai face?”
– Hei, tu, cel ce te caţeri pe margini de lume şi ne trimiţi lumină prin întuneric, apoi cobori prin razele tale revenind cu aceaşi putere peste vremuri, multe mii, pătrunde în noi ca să răsărim la fel ca tine, în fiecare zi. Tu, de fapt, tot urci! Noi coborâm. Prometeu nu a murit, este tot acolo şi carnea sinelui său sfârşiată, curge peste noi cu durere. Tu trimiţi spre noi dreaptă linie şi noi stăm strâmbi, rotundul fiindu-ne curbura spinării aplecate, spre oameni de întuneric. Învaţă-mă şi pe mine cel ce renasc în fiecare zi, prin cei mulţi, noi cei care sunetul vieţii ţi-l dăruim, ridicând tremurânde gene prin pruncii noştrii cu ochii miraţi pentru prima oară în această lume, spre lumina ta, sămânţă de nou început, să ne trezim într-o zi la fel ca tine şi să avem aceeaşi putere.
Aerosmith, una dintre cele mai importante formaţii americane de rock, porneşte din nou la drum şi va lua Europa cu asalt. Turneul lor, intitulat „Cocked, Locked, Ready to Rock”, va debuta în această vară şi va fi printre cele mai importante evenimente muzicale ale anului 2010.
România face parte şi ea, pentru prima oară, din lista ţărilor în care celebrii rockeri vor susţine concerte. Evenimentul va avea loc pe data de 18 iunie 2010, la Romexpo Bucureşti, în formula care i-a consacrat: Steven Tyler (voce), Joe Perry (chitară, backing vocal), Brad Withford (chitară), Tom Hamilton (chitară bas) şi Joey Kramer (percuţie). „Events este printre puţinii promoteri est-europeni care reuşeşte performanţa să pună Bucureştiul pe harta turneului Aerosmith. Singurele capitale apropiate care vor avea privilegiul de a-i vedea live pe cei mai iubiţi rockeri ai Americii sunt în acest moment Atena şi Praga. Estimăm că apetitul fanilor pentru bilete va depăşi capacitatea locului”, a declarat Sorina Burlacu, director general Events, organizatorul concertului.
Excepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.
21 voturi
Încarc...