Search Results

 16 decembrie 2013

Orbitor – în America

Minneapolis, Chicago, Boston, New York au găzduit de curând lansarea ediţiei americane a volumului „Orbitor. Aripa stângă” de Mircea Cărtărescu, în excepţionala traducere a lui Sean Cotter, apărută la editura newyorkeză Archipelago Books.

Ediţia în limba engleză a romanului „Orbitor. Aripa stângă” s-a bucurat de numeroase cronici laudative, asemeni tuturor ceorlalte ediţii străine apărute în suedeză, norvegiană, maghiară, bulgară, ivrit, italiană şi germană. Evenimentele turneului american, întâlnirea de la festivalul din Minneapolis, dezbaterile organizate în mediul universitar la Harvard, Columbia, Chicago sau Boston University şi întâlnirile cu publicul din librăriile importante din New York sau de la Chopin Theater din Chicago s-au desfăşurat cu sălile pline.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 16 mai 2011

Constelaţii diamantine nr. 5/2011

A apărut numărul 5 din 2011 al revistei „Constelaţii diamantine”, ce poate fi lecturat gratuit în Biblioteca Citatepedia.

Aşa cum ne-au obişnuit realizatorii, spaţiile destinate liricii sunt generoase, dar de această dată articolele au prim-planul – acestea fiind numeroare, variate şi interesante.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 13 august 2010

Duelul sutei de sonete dintre Mircea Trifu şi George Corbu

Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:

Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.

Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.

Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.

Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 4 august 2010

„Observaţii privind prozodia în epigramă. Ritmul” de Elis Râpeanu

Un articol despre „bolile trupeşti ale epigramei” implică nu numai ariditate profesională, ci şi un oarecare risc: dacă pentru superlativele şi laudele duse la exces, înserate într-un medalion, într-o evocare sau prezentare de carte nu te trage nimeni la răspundere (ba, dimpotrivă, atrage simpatii!), exemplele de nereuşită, imperios necesare într-un asemenea articol, presupun responsabilitate şi atrag nemulţumiri şi antipatii. Totuşi, având în vedere că epigrama românească, proliferând într-o adevărată avalanşă de volume, pe lângă câştigurile mari pe care le-a realizat, manifestă o oarecare delăsare în privinţa prozodiei, deschizând porţile tuturor încercărilor şi încercătorilor, considerăm că e necesară o punere în lumină a lucrurilor, conform cu realitatea existentă. În plus, în redactarea rândurilor de faţă, am pornit de la considerentul că nu există epigramist – mic sau mare, cu vechi state în domeniu sau de curând afirmat – care să nu aibă şchiopătări prozodice, de rimă sau de exprimare. E necesară, totuşi, o precizare: una e se strecoare câte o abatere, câte o „zbârcă” de accent şi alta să ai „opera epigramatică” plină de „luxaţii”, „cârje” şi „proptele”, dând drumul în lume la volume care pot servi ca etalon în această direcţie. Şi asemenea cărţi s-au mai publicat şi ele circulă, dăunând epigramei din interiorul ei mai mult decât criticii literari, care o împing la periferia literaturii.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 27 noiembrie 2009

O noapte furtunoasă

Luni, 7 decembrie 2009, de la orele 19:30, la Palatului Naţional al Copiilor are loc spectacolul „O noapte furtunoasă”, o montare ce propune o viziune nouă asupra textului clasic al lui I.L. Caragiale, cu o distribuţie de excepţie: Maia Morgenstern, Raluca Petra, Mircea Rusu, Doru Ana, Tudor Aaron Istodor, Ioan Gyuri Pascu şi Ioana Calotă.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 noiembrie 2009

Ridendo la 40 de ani

La începutul lunii octombrie 2009 am avut bucuria de a fi martor ocular „la un moment fast al umorului românesc şi a celui bănăţean îndeosebi. O coincidenţă fericită şi poate nu întâmplătoare a făcut ca aniversarea să se întâmple exact în ziua în care…” „…în urmă cu 40 de ani, un grup de scriitori de la filiala Timişoara au avut iniţiativa de a înfiinţa un Cenaclu de satiră şi umor. Imediat li s-au alăturat scriitori şi graficieni satirici şi a început o activitate…” care atinge astăzi o vârstă unicat în epigrama românească, cu care doar Clubul epigramiştilor bucureşteni se mai poate lăuda (citatele aparţin, în ordine, domnilor G.Corbu şi I. Iacob-Bencei).

Încă de la sosirea în oraşul de pe Bega, în seara zilei de vineri 2 octombrie, ni s-a oferit dovada că „metronomul” Ionel Iacob-Bencei este un organizator unic în arealul epigramei româneşti, surprinzându-ne cu prezenţa concomitentă la manifestarea epigramatică, a umoriştilor din Republica Moldova şi din Serbia, instituind astfel „Axa Chişinău – Moisei (Bencei) – Uzdin”, o premieră pe care a pregătit-o, după cum ne-a mărturisit, încă din octombrie 2008, când a fost prezent la manifestări literare atât la Chişinău cât şi la Uzdin şi pe care a formulat-o aşa: „Treziţi-vă români din adormire!, / Ca să lăsăm acelora ce vin / O punte românească de iubire / Pe axa Chişinău – Moisei – Uzdin”. În plus, pe tot parcursul şederii noastre la Timişoara, aveam să ne convingem practic de autenticitatea sintagmei „Robul lui Dumnezeu şi al Epigramei” pe care apreciem (şi o vom demonstra în continuare) că Ionel Iacob-Bencei şi-o atribuie într-un mod cum nu se poate mai potrivit.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa ''.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii