Filmul „Lady Macbeth” este inclus în cea de a XXI-a ediție a Festivalului Filmului European, ce se desfășoară în București (4–11 mai 2017), Iași (12–14 mai 2017), Tîrgu Mureș (19-21 mai 2017), Gura Humorului (19–21 mai 2017) și Timișoara (26 – 28 mai 2017). Acest articol a fost publicat iniţial de Dilema Veche.
S-arăţi ca floarea cea mai pură,
Dar fii năpârca de sub ea.
(„Macbeth” – Actul I, Scena 5)
Onorabile cititor în Dileme,
Dacă tot ne aflăm aici între patru ochi, încep cu o confesiune: citesc rareori cronici de film, dar niciodată înainte de vizionare; nu cred în rolul cuiva de a-i spune spectatorului dacă un film este bun sau rău, cred în capacitatea fiecăruia de a-şi forma liber o opinie. Mă deranjează inclusiv puzderia de instrumente (cu denumire intraductibilă, zic unii) de tipul „trailer” sau „spoiler”, în care se prezintă mult prea multe detalii din film. Apoi, cum îţi dai seama dacă părerea celuilalt este avizată sau nu, azi când tot românul se pricepe la cinema, când e şic să vorbeşti despre filme? Din fericire, încă mai există profesionişti care scriu texte de calitate, iar cronicile şi analizele lor sunt interesante, arătându-ţi unghiuri şi interpretări inedite care te pot ajuta să iei în considerare mai multe perspective, uneori opuse, în acelaşi timp.
Librăria Humanitas de la Cişmigiu îi aşteaptă pe cei interesaţi miercuri, 24 februarie 2016, de la ora 19:00, la o seară dedicată îndrăgitei scriitoare Isabel Allende şi celui mai nou roman al său, „Amantul japonez„, publicat recent la Editura Humantas Fiction. Prezintă cartea scriitorii Ioana Baldea Constantinescu, Ana Barton şi Andrei Crăciun şi preşedintele Fundaţiei Calea Victoriei, Sandra Ecobescu. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction.
Miercuri, 5 noiembrie 2014, de la ora 19:30, la Teatrul Odeon are loc premiera spectacolului „Pescarul și sufletul său”, după Oscar Wilde. Regia este semnată de Carmen Lidia Vidu. Distribuţia este alcătuită din Marius Stănescu, Petre Nicolae, Marian Lepădatu, Diana Gheorghian şi Eugenia Păsat, cu o apariţie specială a dansatoarei din buric Amelia Stuparu. Scenografia este concepută de Constantin Ciubotaru, materialul video a fost realizat de Alma Cazacu, iar muzica de Ovidiu Chihaia.
Institutul Cultural Român din Berlin prezintă în colaborare cu Zeughauskino Berlin pe data de 27 iulie 2014, de la ora 19:00, filmul „Pădurea spânzuraților”, regizat de Liviu Ciulei. Filmul este prezentat în limba română, cu subtitrare în engleză. Prezentarea peliculei la Zeughauskino (cinemateca din Berlin) face parte din programul-cadru „100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial”, iniţiat de către ICR Berlin pentru a marca centenarul acestui epocal eveniment istoric.
Cu acelaşi prilej, Nationalhistorisches Museum (Muzeul Naţional de Istorie din Berlin), în colaborare cu Zeughauskino, organizează în cursul anului 2014 o amplă serie de proiecţii cinematografice provenite din ţările implicate în conflict. Seria, intitulată „Războiul Global. Primul război mondial şi cinematografia”, îşi propune să prezinte, pe lângă filme canonice de război, şi anumite creaţii cinematografice internaţionale mai puţin cunoscute publicului german, cum ar fi producția americană din 1932, „Broken Lullaby”, în regia lui Ernst Lubitsch, sau pelicula „Westfront 1918”, realizată în 1930 de regizorul german Georg Wilhelm Pabst, precum și filmul francez „J’accuse”, regizat de Abel Gance.
După ce a generat în doar 5 zile încasări de 137 de milioane de dolari, devenind comedia interzisă minorilor cu cele mai mari venituri realizate vreodată în doar 5 zile de la premieră, din 3 iunie 2011 „Marea mahmureală 2” („The Hangover Part II”) poate fi vizionat şi în România, în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Cityplex Constanţa, Odeon Cineplex (Cluj), Băneasa Drive In Cinema şi reteaua Cinema City (Sun Plaza, Cotroceni, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iaşi, Piteşti, Timişoara).
Pentru ochii prea-pudici, „Sexus„, de Henry Miller, şi-a meritat soarta de a fi interzisă la vremea ei în America sub acuzaţia de a fi pornografică. Pe bună dreptate, niciunui capitol nu îi lipseşte o licenţioasă descriere amănunţită a unei scene de sex. Totuşi, dacă adopţi o perspectivă artistică, în mod firesc singura interpretare care rămâne este că imaginile impudice descrise printr-un limbaj frust nu sunt decât un biet pretext pentru o foarte fină analiză psihologică.
Miller face din acest roman cvasi-autobiografic un exerciţiu de autocunoaştere, în care experienţa sexuală împărtăşeşte întrucâtva concepţia extrem-orientală, ca mod de manifestare a eului, cu diferenţa că aceasta nu are loc doar în cuplu, ci experimentează cele mai multe ipostaze comune lumii occidentale.
Încarc...
6 voturi