Luni, 15 aprilie 2013, începând cu ora 18:30, Filarmonica «George Enescu» găzduieşte conferința susținută de cunoscutul fizician și filosof Basarab Nicolescu, în dialog cu Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie, Universitatea București. Tema conferinței este „Transdisciplinaritatea – unitatea cunoașterii, condiție a demnitătii umane”, evenimentul fiind organizat în colaborare cu Institutul de Studii Transdisciplinare în Știință, Spiritualitate, Societate (IT4S) și Curtea Veche Publishing.
În continua dezbatere despre globalizare, lipsește totuși vocea muncitorilor, a milioanelor de oameni care migrează spre fabricile din China și alte țări în dezvoltare, pentru a face bunuri vândute în toată lumea. Reporterul Leslie T. Chang a descusut femei care lucrează într-unul dintre cele mai pe val mega-orașe din China și ne spune poveștile lor.
Economia (ştiinţa deprimantă) străluceşte într-adevăr în acest discurs optimist, în care economistul Alex Tabarrok argumentează că comerţul liber şi globalizarea formează lumea noastră odată divizată într-o comunitate de partajare de idei, mai sănătoasă, fericită şi prosperă decât predicţiile oricui.
Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.
Ali Laidi, în lucrarea sa „Efectul de bumerang„, apărută la editura House of Guides, încearcă să demonstreze faptul că terorismul internaţional nu are numai o bază religioasă, ci şi una economică. Al-Qaeda, această organizaţie teroristă internaţională, este rezultatul pierderilor colaterale cauzate de globalizare în acele zone care mai degrabă au de suferit decât de câştigat de pe urma ei, respectiv, lumea arabă.
Atentatele din 11 septembrie 2001 împotriva World Trade Center şi a Pentagonului au stupefiat întreaga lume, nu puţini fiind cei care consideră acea tragică dată drept „ziua care a schimbat faţa lumii” sau „sfârşitul vechii lumi”. Pe de altă parte, avem suficiente motive să considerăm – asemenea lui Ali Laidi – că „vechea lume” a dispărut nu în 2001, ci în 1989, odată cu prăbuşirea Zidului Berlinului: planeta a intrat sub dominaţia unei singure hiper-puteri, iar vechiul război-rece, de natură ideologică, s-a tranformat într-un război economic.
Întodeauna, la orice popor, au existat margini. Margini de ţară, margini de cătun, margini de sat, margini de oraş. Marginea reprezintă o finalitate la ceva şi începutul la altceva. La cetăţile antice şi medievale, reprezenta tot ce era în afara zidurilor, adică marginea dintre civilizaţie şi gunoiul, resturile şi oamenii cei mai declasaţi fizic sau moral. Dincolo de ziduri erau iadul, focurile, mirosul urât, hoţii, criminalii, pedepsiţii, tot ce era mai rău din specia umană.
La noi s-au pierdut marginile, s-au pierdut limitele, s-a pierdut bunul simţ, s-a înlăturat civilizaţia şi unii ne-au dus direct în barbarie.
Încarc...
